Sursa poza si informatii: romania-insider

După o altă zi de negocieri din 16 iunie, cele patru partide pro-occidentale care încearcă să formeze o majoritate guvernamentală nu au reușit să aducă claritate asupra numelui viitorului premier sau asupra elementelor concrete ale planului de consolidare fiscală. Deși s-au explorat mai multe scenarii politice, fără a se ajunge la un consens și comisia de experți a discutat măsuri de consolidare fiscală, strategia politică sau fiscală rămâne neclară.

Partidul Social Democrat (PSD), întărit în Parlament de parlamentarii care părăsesc partidele izolaționiste, promovează ideea unui premier rotativ și propune măsuri fiscale discutabile, cum ar fi „taxa de solidaritate”. Încă nu există un acord vizibil în scenariul de consolidare fiscală. Consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu vorbește despre un deficit de RON 30 miliarde care trebuie adresat în acest an (și RON 60 miliarde în 2026), în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, menționează un deficit de RON 40 miliarde în acest an.

Ambii lideri sugerează reduceri de RON 10 miliarde din bugetul investițiilor publice și RON 10 miliarde din cheltuielile de funcționare ale administrației centrale și locale (începând cu eliminarea bonusurilor nenecesare). Cu toate acestea, în timp ce Anastasiu sugerează creșterea veniturilor cu RON 10 miliarde, Kelemen Hunor susține o creștere mult mai mare a veniturilor (de RON 20 miliarde), bazându-se pe recomandările specifice ale Comisiei Europene.

Kelemen Hunor, al cărui partid UDMR gestionează Ministerul Finanțelor în guvernul interimar, a oferit unele detalii despre un posibil plan de consolidare fiscală pe partea de venituri. Concret, rata impozitului pe dividende ar fi majorată la 16%, aliniată cu impozitul pe profitul corporativ. TVA-ul standard ar fi ridicat cu două puncte procentuale, la 21%, iar cota preferențială de TVA de 9% ar urma să fie majorată (la 13% sau 14%), păstrându-se doar pentru alimente și medicamente. Contribuția la asigurările de sănătate ar trebui să fie aplicată unei baze mai largi de venituri, a argumentat liderul UDMR.

Pe partea de cheltuieli, „privilegiile” de care se bucură funcționarii publici, cum ar fi bonusurile pentru condiții speciale de muncă, ar trebui eliminate. Chiar și așa-numitele „pensii speciale” pot fi reduse, iar vârsta de pensionare a magistraților poate fi crescută prin lege (în loc de ordonanță guvernamentală), a comentat acesta pe un ton optimist.

Consiliul de Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene din 20 iunie va elabora recomandări pentru România în cadrul Semestrului European 2025. Comisia Europeană a concluzionat pe 4 iunie că România nu a respectat planul de consolidare fiscal-structurală convenit pe 21 noiembrie 2024 și a inițiat procesul care ar putea conduce la măsuri disciplinare, cum ar fi suspendarea fondurilor din cadrul Facilitatea de Coeziune și Reziliență, pe 8 iulie.

Astfel, CE a recomandat pe 4 iunie ca Consiliul ECOFIN să aprobe concluzia că România nu a întreprins acțiuni eficiente la întâlnirea din 20 iunie. Procesul prevede alte recomandări făcute de CE până la sfârșitul lunii iunie, care urmează să fie aprobate de ECOFIN în următoarea lor întâlnire pe 8 iulie.