În efortul de a contracara emisiile de gaze cu efect de seră, giganții tehnologici precum Google, Meta, Microsoft și Salesforce s-au întors către natură pentru a face "murdăria" de a curăța poluarea industrială. Această tactică, numită "înlăturarea naturală a carbonului", implică utilizarea plantelor și ecosistemelor care absorb în mod natural CO2 pentru a compensa emisiile poluante ale companiilor.

La prima vedere, aceste inițiative par asemănătoare cu proiectele de compensare a carbonului, care au o istorie zbuciumată. Timp de decenii, companiile au achiziționat credite de la astfel de proiecte în încercarea de a anula o parte din amprenta lor de carbon, de obicei prin plantarea de copaci sau refacerea și protejarea ecosistemelor care sechestrează CO2 prin fotosinteză.

Deși sună ecologic pe hârtie, studiile au arătat că această strategie eșuează în mod repetat în a avea un impact semnificativ asupra schimbărilor climatice și poate chiar duce la prejudicii suplimentare asupra mediului. Este foarte dificil să se măsoare cantitatea exactă de CO2 stocată în natură prin procese care pot fi ușor inversate, eliberând din nou gazul cu efect de seră pentru a încălzi planeta.

Experții sunt împărțiți în ceea ce privește eficacitatea înlăturării naturale a carbonului în comparație cu inițiativele anterioare de compensare. Unii susțin că nu este decât o redenumire a proiectelor de compensare care au căpătat o reputație proastă, în timp ce alții văd o oportunitate de a institui măsuri de siguranță și standarde mai stricte pentru a obține rezultate mai bune.

Coaliția Symbiosis, recent lansată de companiile tehnologice menționate mai sus, susține că își propune să abordeze provocările legate de integritatea proiectelor bazate pe natură prin stabilirea unor criterii riguroase care se bazează pe cele mai bune standarde de piață și pe cele mai recente descoperiri științifice, date și practici.

Criticile aduse compensațiilor de carbon s-au concentrat în principal pe proiectele de împădurire, care au reprezentat o parte semnificativă a creditelor achiziționate de companii. Fiecare credit reprezintă o tonă de emisii de dioxid de carbon evitate prin plantarea unui copac sau prevenirea defrișărilor.

Totuși, această strategie a fost adesea criticată ca fiind un "bilet de ieșire din închisoare" dacă compania nu a redus efectiv emisiile în același timp - mai ales dacă a cumpărat credite de carbon de calitate îndoielnică.

Recent, s-a manifestat o reacție negativă față de schemele corporatiste de plantare a copacilor la scară largă. Un plan al Forumului Economic Mondial de a planta un trilion de copaci, susținut de CEO-ul Salesforce, Marc Benioff, se bazează pe cercetări contestate de zeci de oameni de știință. Studiul respectiv, publicat în jurnalul Science în 2019, a susținut că plantarea a peste un trilion de copaci ar putea absorbi până la două treimi din emisiile istorice de dioxid de carbon ale omenirii. Autorii au trebuit, în cele din urmă, să emită o corecție după ce peste 40 de alți cercetători au afirmat că lucrarea a supraevaluat potențialele beneficii climatice de cinci ori.

Chiar și atunci când copacii sunt plantați în locul potrivit, poate fi dificil să se cuantifice beneficiile pentru climă. Pentru a încetini în mod semnificativ schimbările climatice, copacii trebuie să trăiască sute de ani. Dubla contabilizare este o altă problemă - dacă atât compania care plătește pentru creditele de carbon asociate, cât și țara în care au fost plantați copacii contabilizează reducerile de emisii pentru a-și atinge propriile obiective climatice separate.

Eforturile de a proteja anumite suprafețe de pădure în numele combaterii schimbărilor climatice au dus, de asemenea, în mod inadvertent la defrișări în alte zone, anulând câștigurile climatice.

Aceste probleme au fost atât de persistente, încât chiar și unii dintre cei mai mari cumpărători de credite de compensare a carbonului s-au îndepărtat de această strategie și s-au reorientat către alte soluții care ar putea preveni efectiv emisiile de CO2. O investigație a Carbon Market Watch asupra creditelor de compensare oferite de opt companii aeriene majore europene a constatat că aproape toate companiile au cumpărat credite de compensare de la proiecte forestiere suspicioase.

Recent, companiile aeriene au început să se îndepărteze de dependența excesivă de compensarea carbonului pentru a-și atinge obiectivele de durabilitate și declară că prioritizează dezvoltarea unui combustibil aviatic mai durabil.

Susținătorii înlăturării naturale a carbonului susțin că piața s-a corectat după toate controversele legate de creditele de carbon defectuoase și că există acum standarde mai stricte pentru modul în care companiile pot utiliza aceste credite. Luna trecută, administrația Biden a anunțat noi linii directoare federale pentru creditele de compensare a carbonului.

Acestea sunt voluntare, dar au scopul de a obliga companiile să respecte standarde mai ridicate, încurajându-le să ia măsuri precum solicitarea unei verificări independente de către terți.

Inițiativa Science Based Targets, o organizație nonprofit care evaluează angajamentele de durabilitate ale companiilor, afirmă că acestea ar trebui să planifice eliminarea a cel puțin 90% din emisiile lor de dioxid de carbon. Acest lucru permite "contrabalansarea ultimelor 10% sau mai mult din emisiile reziduale care nu pot fi eliminate" prin energie curată, folosind înlăturarea carbonului.

Cu toate acestea, scepticii rămân precauți în ceea ce privește capacitatea coaliției Symbiosis de a evita capcanele proiectelor anterioare de compensare a carbonului. Wijnand Stoefs, expert principal în înlăturarea carbonului la organizația de monitorizare Carbon Market Watch, consideră că Symbiosis se ocupă în esență de compensarea carbonului, chiar dacă utilizează un termen diferit.

Pentru a restabili încrederea, experții susțin că este esențială transparența și monitorizarea independentă a impactului real al acestor proiecte asupra climei. Companiile ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe reducerea emisiilor proprii în primul rând, în loc să se bazeze excesiv pe înlăturarea naturală a carbonului.

În timp ce înlăturarea naturală a carbonului ar putea oferi beneficii climatice semnificative atunci când este implementată corect, este clar că această strategie trebuie abordată cu prudență și responsabilitate. Lecțiile trecutului au arătat că simpla plantare de copaci nu este suficientă și că proiectele trebuie să fie atent monitorizate și evaluate pentru a asigura un impact pozitiv real.

O abordare echilibrată, care combină eforturile de reducere a emisiilor cu inițiative de înlăturare a carbonului bazate pe standarde riguroase și verificări independente, ar putea fi calea de urmat pentru companiile care doresc să-și îndeplinească angajamentele climatice. În cele din urmă, transparența și responsabilitatea vor fi esențiale pentru a restabili încrederea publicului în aceste eforturi și pentru a asigura un viitor mai durabil pentru toți.