INS: Producţia de cărbune a scăzut cu 2,9% în primul semestru din 2025. Importurile s-au redus cu 60,7%

INS: Producţia de cărbune a scăzut cu 2,9% în primul semestru din 2025. Importurile s-au redus cu 60,7%

Sursa poza si informatii: Economica.net

În prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat o scădere a producției de cărbune de 2,9%. Această tendință descendentă se remarcă și în cazul importurilor de cărbune, care au scăzut cu un impresionant 60,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), importurile de cărbune au ajuns la doar 38.900 tone echivalent petrol (tep) în prima jumătate a anului. Această scădere drastică de 60.100 tep comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2024 reflectă o schimbare semnificativă în abordarea energetică a României.

Planuri pentru un Sistem Energetic Diversificat

Pe măsură ce România își diversifică sursele de energie, scăderea producției și importurilor de cărbune este prognozată să continue până în 2027. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) sugerează că alte capacități de producție energetică vor fi operaționalizate în acest interval, ceea ce va determina o reducere a dependenței de cărbune.

Conform estimărilor CNSP, producția de cărbune va scădea cu 11,4%, ajungând la 1,718 milioane tep în 2025, o reducere semnificativă față de anul precedent. Tendința de scădere va continua cu prognoze de 1,555 milioane tep în 2026 (minus 9,5%) și 1,432 milioane tep în 2027 (minus 7,9%).

Viitorul Importurilor și Implicațiile Economice

Scăderea importurilor este și ea notabilă, urmând să înregistreze o reducere cu 20,5% în 2025, atingând 164.000 tep. Continuând acest trend, se așteaptă ca până în 2027 importurile de cărbune să scadă cu 34,4%, ajungând la 79.000 tep.

Aceste diminuări prevăzute atât în producție, cât și în importuri, reflectă o sensibilitate tot mai mare în fața necesității de a face tranziția către surse de energie mai curate și durabile. În plus, această reorientare strategică aduce și oportunități economice, pe măsură ce investițiile ar putea fi direcționate către tehnologii eco-friendly și infrastructură energetică verde.

Concluzii

Schimbările din sectorul producției și importurilor de cărbune sunt parte a unui proces complex de tranziție energetică. Aceasta nu numai că răspunde cerințelor internaționale de reducere a emisiilor de carbon, dar promovează și un model economic mai sustenabil pentru România. Transformările așteptate până în 2027 indică o perioadă de adaptare și inovații tehnologice, care ar putea posiciona țara mai favorabil în peisajul energetic global.

Pe termen lung, aceste schimbări nu sunt doar o nevoie imediată de adaptare la noile norme de mediu, ci și o oportunitate de a construi un viitor mai sigur și mai sănătos din punct de vedere economic și ecologic. Nederlanderea resurselor naturale, alături de investiții strategice în tehnologii verzi, evidențiază angajamentul României pentru un viitor energetic mai sustenabil.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"