INS: România a avut 489,8 mii de șomeri în trimestrul II 2025

INS: România a avut 489,8 mii de șomeri în trimestrul II 2025Sursa poza: Mediafax

În al doilea trimestru al anului 2025, România a înregistrat o rată de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 63,3%, marcând o creștere de 0,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Această evoluție pozitivă reflectă o tendință ascendentă în integrarea forțată de muncă a cetățenilor români.

Disparități în funcție de sex și mediu rezidențial

Analizând datele pe sexe, se observă că bărbații au avut o rată de ocupare de 71,6%, comparativ cu 54,8% în cazul femeilor. Această diferență subliniază persistenta inegalitate de gen pe piața muncii. De asemenea, mediul urban a înregistrat o rată de ocupare de 69,3%, în timp ce în mediul rural aceasta a fost de 57,1%, indicând o concentrare mai mare a locurilor de muncă în zonele urbane.

Provocări pentru tineri

Tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au avut o rată de ocupare de 18,7%, ceea ce sugerează dificultăți în integrarea acestora pe piața muncii. Această situație poate fi atribuită lipsei de experiență și a cerințelor educaționale specifice anumitor industrii.

Evoluția șomajului

Rata șomajului în trimestrul II 2025 a fost de 6,0%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul I 2025. Această tendință descendentă este un semn pozitiv pentru economia națională. Totuși, diferențele între sexe și medii rezidențiale persistă: rata șomajului a fost de 6,0% în rândul bărbaților și 5,9% în rândul femeilor, iar în mediul rural a atins 9,4%, comparativ cu 3,0% în mediul urban.

Provocări pentru tineri

Tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au înregistrat o rată a șomajului de 22,9%, cea mai ridicată dintre toate grupele de vârstă. Această statistică subliniază necesitatea unor politici active de integrare a tinerelor pe piața muncii, inclusiv programe de formare profesională și stagii de practică.

Concluzie

Datele din al doilea trimestru al anului 2025 indică o îmbunătățire a indicatorilor de ocupare și șomaj în România. Cu toate acestea, persistă inegalități semnificative între sexe, medii rezidențiale și grupe de vârstă, în special în rândul tinerilor. Pentru a asigura o integrare echitabilă a tuturor cetățenilor pe piața muncii, este esențială implementarea unor politici publice care să vizeze reducerea acestor disparități și să sprijine dezvoltarea profesională continuă.

*Acest articol a fost redactat independent pe baza informațiilor publice furnizate de mediafax.ro. Textul articolului este complet rescris și nu reproduce conținutul original. Imaginea este afișată prin link direct de pe site-ul sursă, fără a fi găzduită sau stocată local. Drepturile asupra conținutului vizual aparțin titularului original. Dacă sunteți titularul drepturilor și doriți eliminarea conținutului, vă rugăm să ne contactați la contact@weboratory.ro.

Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"