Sursa poza: romania-insider

S&P avertizează asupra posibilelor dificultăți în elaborarea politicilor în România, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

În ciuda rezultatului alegerilor prezidențiale din România, procesul de elaborare a politicilor ar putea deveni mai fragmentat, instabil și ineficient în următoarele luni, avertizează agenția S&P Global, potrivit Reuters.

Aceasta situație ar putea conduce la o creștere economică mai slabă și la rezultate fiscale și externe mai puțin favorabile decât presupunerile deja pesimiste, a anunțat agenția de rating. S&P Global și-a conturat mai multe scenarii post-electorale, inclusiv formarea unui guvern minoritar instabil care ar putea încerca adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală.

În cazul în care se ia decizia de a convoca alegeri parlamentare anticipate, acesta ar putea întârzia reducerile bugetare și ar pune presiune pe eforturile de refinanțare. Într-un alt scenariu, ar putea avea loc formarea unui guvern de unitate care să aibă sprijin suficient pentru stabilizarea fiscală.

Riscul unui downgrade către categoria "junk"

România se află la limita retrogradării către categoria "junk" după ani la rând cu deficite publice mari. În ianuarie, S&P a modificat perspectiva ratingului suveran al României la negativă, iar menținerea datoriilor țării în afara categoriei non-investiționale depinde de adoptarea unui al doilea pachet de corecție fiscală. Importanța acestuia a crescut după ce Eurostat a publicat un deficit al ESA pentru 2024 de 9,3% din PIB — cu mult peste valoarea de 8,6% calculată local pe baza de numerar.

În ianuarie, S&P a avertizat că va revizui în jos ratingul României, integrând-o în categoria "junk", dacă indicii financiari publici se deteriorează rapid din cauza unei creșteri economice lente sau a politicilor guvernamentale. În lipsa unor noi măsuri de consolidare fiscală, pe lângă pachetul adoptat la sfârșitul lunii decembrie, S&P preconiza un deficit public de 7,5% în 2025 și o încetinire a consolidării fiscale către un decalaj de 5,8% din PIB în 2028, cu un raport datorie-PIB ajungând la 65,4% până la finalul perioadei de patru ani.

Necesitatea unui plan fiscal detaliat

De asemenea, Comisia Europeană așteaptă un plan bugetar detaliat pentru a susține consolidarea fiscală pe durata celor șapte ani, conform Procedurii de Deficit Excesiv. Guvernul în retragere ar fi semnat un plan ce include o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, o creștere a ratei impozitului pe dividende și alte măsuri de impozitare suplimentară.

Aceasta situație subliniază complexitatea mediului economic și financiar al României și nevoia urgentă de acțiuni decisive pentru a asigura stabilitatea și creșterea durabilă în perioada care urmează. Analizele și avertismentele S&P Global arată că stabilitatea economică nu este doar esențială, ci și presantă.