Sursa poza: ExpressPress

Într-o Românie unde vârtejul informațional îi poate debusola chiar și pe adulți, tinerii de 18 ani sunt pe cale să facă un prim pas în drumul lor civic. Această nouă generație de alegători, care pășește pentru prima dată într-o cabină de vot, își formează opiniile între optimism prudent și scepticism, cu un accent marcat pe responsabilitatea individuală.

De unde își iau tinerii informațiile?

Conform unui sondaj IRES, tinerii se bazează în principal pe rețelele sociale. Cu toate acestea, abordările lor sunt diverse și personalizate. Ilinca, elevă la Colegiul Național „Sfântul Sava”, își extrage informațiile dintr-un mix de surse: citește știri online și urmărește candidații pe social media. De la prieteni până la persoane publice în care are încredere, ea construiește o imagine echilibrată, conștientă de importanța diversității opiniilor.

În contrast, Andrei, de la Liceul Mihail Sadoveanu, se bazează pe informații oferite de părinți și încearcă să filtreze avalansa de mesaje politice care domină rețelele sociale. Această metodă de informare se sprijină pe încrederea în familie, dar cu un ochi critic asupra zgomotului politic din online.

Rolul vital al familiei și școlii

Pentru mulți dintre acești tineri, familia reprezintă un perete de susținere. Andrei și Ana, de exemplu, discută despre alegeri cu părinții, căutând sfaturi și clarificări. Ana primește ajutor de la tatăl ei, care o ghidează prin labirintul politic actual și o încurajează să verifice din diverse surse informațiile.

Educația civică oferită de școală joacă, de asemenea, un rol esențial, însă eficiența acestei contribuții variază. În timp ce Ilinca beneficiază de un profesor de istorie neutru care le insuflă respect pentru importanța votului, Andrei resimte presiunea discretă a unor profesori care își insinuează propriile preferințe politice.

Surse alternative și tradiționale

David, elev la Liceul cu Program Sportiv din Galați, rămâne fidel televiziunii tradiționale și discuțiilor cu antrenorul său, oferindu-i o perspectivă mai tradițională asupra politicii. Însă Vlad, ce se informează prin grupuri de pe Telegram și YouTube, e dezamăgit de presa tradițională pe care o consideră compromisă. Pentru el, participarea la vot nu mai este un mecanism credibil de schimbare.

Maria, o elevă pasionată de jurnalism, pune accent pe surse independente, considerând că televiziunile mainstream nu sunt de încredere. Aceasta alegere o ajută să se dezvolte într-un mediu de activism civic.

Tinerii și viitorul politic

Acești tineri sunt conștienți de limitările sistemului și, deși caută o schimbare, sunt sceptici cu privire la rapiditatea cu care aceasta se poate produce doar printr-un simplu vot. Niciunul nu întrevede soluții miraculoase peste noapte, iar realismul lor ar putea deveni baza unui activism mai robust pe viitor.

În timp ce Ilinca și Ana își doresc să se implice și să contribuie activ, Vlad reprezintă un segment al tinerilor sceptici față de sistem. Cea mai mare provocare pentru societatea românească este de a restabili încrederea acestor tineri prin educație și dialog.

Pentru generația 2025, votul nu este o simplă formalitate, ci încununarea unui proces de înțelegere și implicare civică activă. Este o invitație la responsabilitate și o chemare la acțiune pentru un viitor mai promițător. Și, pe măsură ce România își continuă drumul său democratic, implicarea și discernământul acestei generații vor deveni esențiale.