Sursa poza: Economica.net

O situație controversată a izbucnit recent în Statele Unite, odată cu inițierea unei anchete parlamentare care vizează Universitatea Harvard. Această instituție de elită este acuzată de către congresul american controlat de republicani că ar fi încălcat legile privind egalitatea civilă, o acuzație pe care universitatea o neagă vehement.

Totul a început după ce administrația Trump a adoptat o poziție dură împotriva universităților considerate deschizătoare de drumuri pentru mișcările antisemitice, în special în contextul protestelor în sprijinul poporului palestinian și împotriva războiului din Gaza. Mai mult, administrația Trump a amenințat cu suspendarea granturilor acordate Universității Harvard, în valoare de 2,2 miliarde de dolari, în semn de retorsiune pentru ceea ce consideră a fi „propagarea urii și imbecilității”.

Sprijin și rezistență

Într-o scrisoare trimisă președintelui Universității Harvard, Alan Garber, președintele Comitetului de Investigații al Camerei Reprezentanților, James Comer, alături de congresmanul republican Elise Stefanik, au explicat intenția Congresului de a examina „nerespectarea legilor drepturilor civile”, punând accent pe discriminarea bazată pe origine. „Harvard pare atât de incapabilă sau de puțin dispusă să împiedice discriminarea ilegală”, scriu aceștia.

Drept răspuns, administrația universitară și-a exprimat refuzul de a accepta cerințele guvernului federal, un gest lăudat de numeroși profesori și studenți ca un exemplu de integritate și rezistență. Acțiunile acestei rezistențe s-au extins și în campusul din Cambridge, lângă Boston, unde personalul și studenții au organizat demonstrații împotriva măsurilor lui Trump.

„Harvard trebuie să respecte promisiunile față de studenții și profesorii săi pentru a proteja nu doar acești colaboratori, ci și libertatea de exprimare”, a subliniat cercetătorul Avi Steinberg.

O luptă mai amplă

Această escaladare a tensiunilor reflectă o confruntare mai generală dintre administrația republicană și mediul academic considerat, de către aceștia, un bastion al progresismului. Deși Harvard este doar una dintre universitățile vizate, aceasta își păstrează un statut fruntaș pe scena mondială, chiar și în fața acestei presiuni politice uriașe.

În timp ce Universitatea Columbia a cedat presiunilor și a inițiat reforme, Harvard se menține fermă pe poziții, respingând orice implicare colonizatoare din partea administrației Trump. Strategia Trump, de interzicere a studenților străini sau a granturilor universitare, pare să fi suscitat reacții divergente, între solidaritate internă și conformism extern.

Viitor incert

Pe măsură ce ancheta avansează, rămâne de văzut cum va evolua situația pentru Universitatea Harvard. Cu aproximativ 30.000 de studenți și o tradiție academică renumită, instituția se află într-un punct critic — fie se va adapta presiunilor politice, fie va continua să lupte pentru principiile sale, asumând riscul de a pierde un sprijin financiar considerabil.

Acest episod este doar un alt capitol într-o lungă luptă între administrațiile americane și instituțiile de învățământ superior, o luptă care pare să continue cu intensitate în viitorul apropiat. Deznodământul va depinde de capacitatea universitarelor de a rezista atacurilor politice și de a-și păstra caracterul autonom, în ciuda provocărilor externe tot mai mari.