Sursa poza: ExpressPress

Banca Națională a României: Capitalul evaziv și criza subliniată de Isărescu

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a adus în discuție recentele provocări economice cu care se confruntă țara, punând un accent deosebit pe scăderea inflației, un proces influențat în mare parte de fluctuațiile prețului combustibililor. În cadrul raportului de inflație prezentat pentru primul trimestru al anului, Isărescu a detaliat cum prețurile la combustibil au cunoscut un trend descendent, direct corelat cu ajustările internaționale ale prețului la țiței, mai precis cotațiile Brent.

Combustibilii și presiunile inflaționiste

Scăderile observate la nivelul combustibililor au influențat pozitiv inflația, dar guvernatorul a avertizat că acest proces favorabil este încetinit de creșterea constantă a costurilor în alte sectoare, precum cel alimentar și al serviciilor. „Rata inflației CORE2 ajustat a înregistrat o reducere în primul trimestru din 2025, dar dezinflația este frânată de costurile în creștere cu forța de muncă”, a explicat Isărescu.

Practic, în ciuda unor scăderi în anumite sectoare, presiunea economică rămâne acută, trăgând imprevizibil caracteristica fluctuantă a ratei inflației.

Previziuni și decizii ale BNR

Proiecțiile Băncii Naționale sugerează că rata inflației va continua să varieze până în trimestrul al treilea din 2025, dat fiind și iminenta expirare a schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică. Guvernatorul a precizat că o ameliorare semnificativă și apropierea de ținta inflaționistă este estimată abia în primul trimestru al lui 2026. În acest context, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an pentru a controla incertitudinile economice actuale.

Ieșirile de capital și consecințele politice

Un alt aspect critic subliniat de Isărescu a fost intensificarea presiunii pe piața valutară, determinată de ieșiri semnificative de capital din România. Acest fenomen este strâns legat de perioada electorală tumultuoasă și de incertitudinile politice care au urmat, inclusiv demisia guvernului recent ales. Situația a culminat cu incapacitatea Ministerului de Finanțe de a accesa fonduri din piață imediat după alegeri, declanșând o alarmă economică serioasă.

„Banca Națională a format o celulă de criză pentru a gestiona aceste provocări și pentru a evita o devalorizare accelerată a monedei naționale”, a declarat guvernatorul. Soluțiile adoptate au inclus asigurarea lichidității necesare pentru plățile bugetare, inclusiv pensiile.

Concluzii

În concluzie, deși s-au întreprins măsuri considerabile pentru a mitiga actuala criză economică, incertitudinile atât politice cât și economice continuă să influențeze negativ stabilitatea financiară a României. Raportul BNR oferă o privire clară asupra acestor dinamici și subliniază importanța stabilității politice pentru menținerea unei economii rezistente.