În ultimul timp, a luat amploare un fenomen îngrijorător în mediul recrutării: proliferarea anunțurilor false de angajare pe diferite platforme online. Conform unui studiu recent realizat de Resume Builder, un renumit site de carieră, 40% dintre companiile chestionate au recunoscut că au postat cel puțin un anunț fals de angajare în acest an. Mai mult, trei din zece companii au în prezent astfel de anunțuri active pe site-urile proprii sau pe portaluri de joburi.

Spre deosebire de escrocheriile clasice de angajare, în care infractorii încearcă să obțină informații personale de la candidați, aceste "joburi fantomă" sunt adesea inițiate chiar de managerii de resurse umane ai companiilor. Motivele invocate variază, de la crearea unei imagini false de prosperitate și creștere pentru angajații existenți, până la intimidarea acestora și sugerarea că sunt ușor de înlocuit.

Aproape 60% dintre companiile chestionate au admis că scopul principal al acestor anunțuri false este colectarea de CV-uri, pe care să le păstreze în baza de date pentru a le accesa ulterior, fără intenția imediată de a angaja pe cineva. Este o tactică discutabilă din punct de vedere etic, care subminează încrederea candidaților în procesele de recrutare ale companiilor respective.

În ciuda naturii înșelătoare a acestei practici, 70% dintre managerii de resurse umane implicați consideră că postarea de anunțuri false de angajare a avut un impact pozitiv asupra veniturilor companiei. 65% au raportat o creștere a moralului angajaților, iar 77% au observat o creștere a productivității muncii.

Pentru a menține aparențele, unele companii merg până acolo încât contactează și chiar intervievează candidații care aplică pentru aceste posturi inexistente. Aproape 40% dintre companiile care postează anunțuri false declară că întotdeauna contactează candidații, iar 85% dintre acestea chiar organizează interviuri.

Deși 70% dintre managerii de resurse umane consideră această practică moralmente acceptabilă, expunerea ei poate avea consecințe grave asupra reputației și eforturilor de recrutare ale companiilor implicate. Două treimi dintre manageri recunosc că angajații, investitorii sau chiar candidații au aflat despre aceste anunțuri false de angajare.

Deși poate fi dificil să distingi anunțurile reale de cele false, mai ales atunci când companiile merg până la a intervieveaza candidați, există câteva semne de avertizare. Anunțurile care rămân active perioade lungi de timp, precum și cele cu game salariale excesiv de largi, ar putea indica lipsa unei intenții reale de angajare.

Pentru candidații aflați în căutarea unui loc de muncă, aceste practici înșelătoare pot fi extrem de frustrante și descurajante. Mulți dintre ei se plâng că nu primesc niciun răspuns după ce aplică pentru anumite posturi, fără să știe că, de fapt, acele joburi nici măcar nu existau cu adevărat.

Această situație subliniază importanța transparenței și eticii în procesele de recrutare. Companiile ar trebui să fie oneste cu privire la oportunitățile de angajare reale, în loc să creeze false așteptări și să risipească timpul și eforturile candidaților.

Pe termen lung, aceste practici pot avea un impact negativ asupra pieței muncii în ansamblu. Candidații dezamăgiți și frustrați ar putea deveni reticenți în a aplica pentru noi oportunități, ceea ce ar putea duce la o scădere a numărului de candidați calificați disponibili.

Pentru a combate acest fenomen, ar putea fi necesare reglementări și sancțiuni mai severe pentru companiile care postează în mod intenționat anunțuri false de angajare. Aceasta ar putea restabili încrederea candidaților în procesele de recrutare și ar putea descuraja companiile de la astfel de practici înșelătoare.

În concluzie, fenomenul "joburilor fantomă" reprezintă o amenințare serioasă la adresa integrității proceselor de recrutare și a încrederii candidaților. Este esențial ca companiile să fie transparente și oneste cu privire la oportunitățile de angajare reale, în loc să creeze false așteptări și să risipească timpul și eforturile candidaților. Doar prin promovarea unor practici etice și a transparenței se poate restabili încrederea în piața muncii și se poate asigura un proces de recrutare echitabil pentru toți participanții.