Sursa poza: ExpressPress

Recent, un episod controversat a adus din nou în prim-plan tacticile de dezinformare tipice Kremlinului, având ca subiect alegerile din România. Pavel Durov, cofondatorul Telegram, aflat sub investigație judiciară în Franța, a lansat acuzații insinuând implicarea serviciilor de informații franceze în influențarea procesului electoral din România. Aceste afirmații par să urmeze un scenariu familiar de dezinformare promovat de Rusia, conform unui raport publicat de portalul UE vs Disinfo, destinat combaterea propagandei rusești.

Tulburarea Alegerilor Democratice

Raportul, publicat de EU vs Disinfo, subliniază cum o narațiune recentă a speculat că serviciile secrete franceze ar fi trucat alegerile din România pentru a împiedica ascensiunea la președinție a candidatului de extremă dreaptă, George Simion. Acuzațiile sunt întărite de un presupus complot orchestrat de libertinul rus Durov, care ar fi refuzat să restricționeze vocile conservatoare din România pe platforma sa.

Durov a postat un mesaj în care susține că i s-a cerut să cenzureze conservatorii români pe Telegram, o cerere pe care a respins-o, însă fără a furniza dovezi clare. El a descris cum a fost abordat de Nicolas Lerner, șeful agenției de spionaj franceze, în cadrul unui eveniment din primăvara acestui an, propunându-i să interzică anumite conturi înainte de alegeri. Totuși, autoritățile franceze au refuzat categoric accuzațiile, explicând că discuțiile cu Durov au avut ca scop combaterea conținutului terorist și protecția minorilor.

Problematica Situației Judiciare

Durov nu este un personaj lipsit de controverse. În 2024, acesta a fost reținut în Franța și ulterior acuzat de diverse infracțiuni, inclusiv de complicitate la distribuirea de conținut ilegal pe platforma sa. Începutul lui 2025 aduce punerea sa sub acuzare pentru șase infracțiuni distincte, iar eliberarea sub control judiciar i-a permis să părăsească Franța pentru Dubai, unde își are Telegram sediul. Ancheta franceză îi vizează atât pe Pavel, cât și pe fratele său Nikolai Durov, ambii fiind căutați pentru activități ilegale pe Telegram.

Efectele Dezinformării și Planurile Kremlinului

Narațiunile false privind „victoria furată” din România se încadrează într-o campanie mai amplă coordonată de surse aliniate la Kremlin, ce urmărește să destabilizeze încrederea publicului în procesul democratic. Încercând să acrediteze ideea unei conspirații orchestrate de UE pentru a manipula alegerile, dezinformarea accentuează disensiuni și neîncredere între țările europene.

EU vs Disinfo atrage atenția că astfel de acțiuni nu reprezintă jurnalism, ci un adevărat război informațional unde scopul principal este erodarea democrației din interior. Adevărata amenințare, avertizează ei, nu provine de la alegătorii europeni, ci de la cei care exploatează și răspândesc conspirație și dezordine.

Concluzii

Această narațiune de dezinformare subliniază nevoia de a fi vigilenți în fața manipulării informației, într-o lume tot mai complexă și interconectată. Europa trebuie să rămână unită și să colaboreze pentru a proteja valorile democratice și procesele electorale de influențe externe, fie ele prin campanii de dezinformare sau intervenții directe.