Masacrele coloniale din Ziua Victoriei ce au dus pierderea Algeriei de către Franța, acum 80 de ani

Masacrele coloniale din Ziua Victoriei ce au dus pierderea Algeriei de către Franța, acum 80 de ani Sursa poza: France24


În urmă cu optzeci de ani, când Europa sărbătorea cu entuziasm sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și înfrângerea Germaniei Naziste, un capitol întunecat se desfășura de cealaltă parte a Mării Mediterane. La Sétif, în estul Algeriei, o demonstrație pașnică ce a început ca o celebrare a victoriei asupra opresiunii naziste s-a transformat rapid într-o tragedie atunci când forțele coloniale franceze au răspuns cu violență extremă la zarva mulțimii care îndrăznise să ridice drapelul algerian.

Acest eveniment, care a avut loc pe 8 mai 1945, a marcat un moment de cotitură pentru naționaliștii algerieni, care au văzut în acest act de brutalitate un semnal că dialogul și cererile pașnice pentru drepturi și recunoaștere nu vor fi niciodată suficiente. Masacrul de la Sétif a reprezentat scânteia care a aprins flacăra luptei armate pentru independența Algeriei, atrăgând în cele din urmă țara într-un război sângeros de opt ani împotriva stăpânirii coloniale franceze, care s-a încheiat abia în 1962.

În timp ce Sétif a fost un moment decisiv pentru conștiința națională algeriană, în Franța masacrul a fost îngropat sub straturi de uitare și ignorare deliberată. Această amnezie istorică a alimentat resentimentele de lungă durată care, secole mai târziu, încă influențează relațiile dintre Franța și Algeria. Pentru mulți algerieni, evenimentele de la Sétif simbolizează nu doar opresiunea colonială, ci și nedreptatea istorică ce rămâne nerecunoscută și nerezolvată.

Sursă a multor traume și tensiuni, masacrul s-a desfășurat în mai multe etape. La început, ciocnirile dintre manifestanți și poliție au dus la scânteierea violențelor. Însă reacția care a urmat a fost de o brutalitate devastatoare. Forțele franceze, sprijinite de colonii europeni, au răspuns cu bombardamente aeriene, execuții sumare și represiuni sălbatice, numărul victimelor rămânând controversat și încă disputat între cele două națiuni. Estimările indică cifre între câteva sute până la câteva mii de morți, subliniind proporțiile dezastrului.

Această pagină neagră a istoriei rămâne o rană deschisă în conștiința poporului algerian și un subiect sensibil în dialogul franco-algerian. Cu toate acestea, recenta dorință de a reevalua și a confrunta istoria comună, de a asculta și a recunoaște adevărul evenimentelor, sugerează o posibilitate de reconciliere.

Într-o lume în care amintirile istorice influențează continuu prezentul, este esențial ca lecțiile dureroase să nu rămână uitate. Recunoașterea și reflectarea asupra acestor evenimente sunt pași cruciali nu doar pentru vindecarea rănilor din trecut, ci și pentru consolidarea unor relații mai sănătoase și mai echitabile între toate națiunile implicate.

Privind în urmă, lecțiile de la Sétif accentuează importanța justiției și a adevărului în conflictele istorice. În timp ce liderii de azi își aduc aminte de evenimentele acelor zile tragice, rămâne speranța că aceste rememorări vor deschide calea unei colaborări mai profunde și a unei păci durabile.



Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"