Sursa poza si informatii: France24

Numărul mare de cetățeni a pășit hotărât pe străzile orașelor din Serbia, duminică seara, în a doua noapte consecutivă de proteste împotriva corupției. Aceștia cer schimbări politice semnificative și contestă refuzul președintelui Aleksandar Vucic de a convoca alegeri anticipate.

Protestele masive, conduse de diverse grupuri civice și mișcări de opoziție, au transformat principalele bulevarde în scenarii vibrante de solidaritate și furie generalizată. Locuitorii din Belgrad, Novi Sad și alte orașe importante s-au adunat pentru a protesta împotriva ceea ce mulți consideră a fi un sistem politic erodat de corupție generalizată și nepotism.

Deși mulți îi cereau guvernului să ia măsuri rapide, Vucic a rămas ferm pe poziții. Într-o declarație recentă, acesta a respins solicitările pentru alegeri anticipate, subliniind că nu există justificări reale pentru perturbarea ciclului electoral stabil. Președintele consideră că, în ciuda nemulțumirilor, guvernul său a realizat progrese semnificative în economie și infrastructură, afirmând că alegerile ar genera instabilitate inutilă.

De cealaltă parte, organizatorii protestelor insistă că situația corupției din administrația Vucic nu mai poate fi tolerată. Ei susțin că justiția din Serbia este influențată politic, iar sistemul electoral este înclinat în favoarea actualului regim, ceea ce face imposibilă o competiție echitabilă.

Participanții la proteste și-au exprimat frustrarea față de lipsa transparenței și a răspunderii în afacerile publice, cerând reforme concrete care să asigure transparența și responsabilizarea liderilor politici. Printre pancartele fluturate de mulțime, se regăseau mesaje de genul „Destul!” și „Schimbare acum!”, simbolizând dorința ardentă a oamenilor de a vedea o transformare veritabilă a peisajului politic.

Răspândirea acțiunilor de protest nu este deloc o surpriză, având în vedere seria de scandale de corupție și abuzuri de putere adesea raportate în media locală. Observatorii internaționali urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor din Serbia, considerând mișcările de stradă drept un test al democrației țării și al capacității sale de a se reforma din interior.

Cu toate acestea, sfârșitul protestelor nu pare să fie aproape, având în vedere încăpățânarea președintelui de a-și menține poziția și decizia de a nu ceda presiunilor publice. Cetățenii par hotărâți să continue manifestațiile până ce vor vedea măsuri concrete și credibile pentru combaterea corupției și recăpătarea sistemului lor politic.

În acest context, viitorul politic al Serbiei devine tot mai incert, iar prelungirea crizei ar putea avea consecințe semnificative asupra stabilității țării și a relațiilor sale cu partenerii internaționali. Rămâne de văzut dacă tensiunile actuale vor duce la transformări pozitive sau la o polarizare mai acută a societății sârbe.