Sursa poza si informatii: France24

În ultimele zile, Japonia a fost zguduită de știrea privind demisia ministrului Agriculturii, Taku Eto, după o declarație nefericită care a provocat indignare la nivel național. Declarația lui Eto, potrivit căreia nu a trebuit niciodată să cumpere orez datorită donațiilor primite de la susținători, a stârnit reacții negative, deoarece mulți japonezi se confruntă cu prețuri tot mai mari la acest aliment de bază. În urma incidentului, Shinjiro Koizumi, noul ministru al Agriculturii, și-a propus să reducă prețurile la orez pentru a rezolva criza.

Orezul reprezintă un aliment esențial pentru japonezi, iar criza actuală ridică întrebări importante. De ce este Japonia, țară cu o agricultură bine dezvoltată, în pragul unui deficit de orez? Unii analiști susțin că politica guvernamentală pe termen lung a contribuit la această situație. Strategii care urmăreau reducerea plantărilor de orez pentru a menține prețurile sunt în prezent criticate, deoarece au dus la scăderea stocurilor naționale.

Efectele pandemiei, extremele vremii și schimbările climatice au complicat și mai mult acest context, diminuând recoltele și punând presiune pe fermieri și pe consumatori deopotrivă. Fermierii japonezi sunt încurajați să cultive alte cereale sau chiar să se orienteze către culturi alternative, dar rezultatul a fost diminuarea producției de orez - un pilon central al alimentației în țară.

În acest timp, în sectorul privat, Marks and Spencer se confruntă cu o altă provocare. Un atac cibernetic recent a fost devastator pentru retailer, amenințând să reducă cu aproape o treime profiturile anuale. Incidentul subliniază vulnerabilitatea infrastructurii digitale a marilor corporații și necesitatea de a investi în securitatea cibernetică.

Aceasta este o perioadă de test pentru guvernul japonez, care trebuie să gestioneze nu doar criza orezului, ci și să asigure stabilitatea economică și socială pe termen lung. Noul ministru, Koizumi, are sarcina dificilă de a regândi politicile agricole și de a sprijini fermierii prin subvenții și inițiative de modernizare. În același timp, provocările legate de securitatea alimentară și impactul economic al atacurilor cibernetice necesită un răspuns prompt și eficient.

În concluzie, demisia lui Taku Eto nu doar că evidențiază necesitatea unei sensibilități mai mari față de problemele cotidiene ale cetățenilor, dar indică și nevoia unei strategii naționale coerente pentru a asigura securitatea alimentară a Japoniei. Pe măsură ce națiunea japoneză se adaptează la noile provocări, pașii pe care îi va face în viitor vor modela nu doar economia, ci și încrederea publică în guvern și industrie.