Ministrul Economiei: Pentru industria de apărare începe să apară o luminiţă la capătul tunelului

Ministrul Economiei: Pentru industria de apărare începe să apară o luminiţă la capătul tunelului Sursa poza si informatii: Economica.net

O Nouă Speranță pentru Industria de Apărare din România

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că sectorul de apărare al României începe să vadă un viitor promițător la capătul tunelului, în contextul noilor finanțări europene menite să sprijine reînarmarea statelor membre. Uniunea Europeană a alocat 800 de miliarde de euro pentru acest scop, iar distribuția acestor fonduri rămâne încă un subiect de discuții intense. Miruță subliniază importanța unei formule clare de alocare care să avantajeze România.

România, susține ministrul, poate beneficia semnificativ de aceste fonduri datorită resurselor sale umane specializate și a infrastructurii existente în domeniul apărării, elemente care nu sunt la fel de dezvoltate în alte țări. „Ne dorim o cotă mai mare, având în vedere capacitățile noastre unice. Nu este simplu să dezvolți o platformă eficientă pentru producția de armament peste noapte”, afirmă Miruță. El vede acest moment ca pe o provocare strategică, în care România trebuie să joace inteligent pentru a obține o parte mai mare din finanțare.

În prezent, în cadrul Ministerului Economiei sunt 15 companii din sectorul apărării, dintre care doar patru sunt profitabile. Restul de 11 companii sunt pe pierdere și riscă să rateze contracte esențiale din cauza tehnologiei învechite. Miruță își exprimă îngrijorarea cu privire la dezechilibrul existent: „Este necesară o redistribuire mai echitabilă și modernizarea urgentă a liniilor de producție pentru a răspunde cerințelor actuale.”

Una dintre provocările majore identificate de ministru este capacitatea de a îndeplini contractele la timp. Un exemplu relevant este Uzina Mecanică Sadu, care deși dispune de resurse financiare, ratează anumite contracte din cauza tehnologiei depășite. „Este o situație inacceptabilă unde problema nu este lipsa banilor, ci lipsa de inițiativă pentru modernizare”, explică Miruță. Ministrul sugerează că, în ciuda susținerii oferite de stat pentru menținerea diversității operationale în acest sector strategic, companiile trebuie să își optimizeze activitățile pentru a rămâne competitive.

Pe termen lung, Miruță vede o șansă în creșterea alocării bugetare pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, un gest ce ar putea revigora industria națională. „Cea mai puternică armă este capacitatea de descurajare și aceasta trebuie să fie susținută de capacități reale de producție internă. România trebuie să fie capabilă să se apere cu produsele proprii, mai ales în eventualitatea unei crize în care nu ne putem baza pe alții”, precizează ministrul.

Un punct vulnerabil rămâne însă dependența de componente externe, cum ar fi pulberea. Deși s-au făcut pași importanți pentru a reduce această dependență, Miruță atrage atenția asupra necesității de a continua eforturile în acest sens. „Este crucial să asigurăm o producție complet independentă pentru a ne putea baza pe propriile tehnologii în momente critice,” concluzionează ministrul.

România se află într-un moment definitoriu în eforturile sale de revitalizare a sectorului de apărare, iar integrarea într-o formulă europeană de finanțare avantajoasă ar putea reprezenta cheia succesului său. Ministrul Economiei privește cu optimism către viitor, dar rămâne conștient de provocările ce urmează a fi depășite.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"