Sursa poza: Mediafax

România se află în fața unei oportunități semnificative, primind o alocare de 60,2 miliarde de euro în cadrul financiar multianual 2028-2034, conform propunerii Comisiei Europene. Această sumă, considerată „bună la prima vedere” de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vine însă cu condiții stricte.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Pîslaru a subliniat că accesarea acestor fonduri depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile. Noul model propus de Comisia Europeană prevede un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și posibilitatea de a accesa competitiv fonduri suplimentare la nivel european.

Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea actualului PNRR. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028.

Pe lângă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne. Pîslaru a subliniat necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților: „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune.”

Această abordare proactivă este esențială pentru a asigura o implementare eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru a maximiza beneficiile aduse de aceste alocări. România are oportunitatea de a accelera dezvoltarea infrastructurii, de a sprijini sectorul privat și de a îmbunătăți serviciile publice, dar acest lucru depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a gestiona și implementa proiectele într-un mod eficient și transparent.

În concluzie, alocarea de 60,2 miliarde de euro pentru România în noul buget UE reprezintă o oportunitate valoroasă, dar și o provocare. Implementarea cu succes a acestor fonduri va necesita un angajament ferm față de reforme, o planificare strategică și o colaborare eficientă între instituțiile implicate.