Sursa poza: Ziaristi

Cotroceniul, Martorul Unei Inițiative Fiscale Controversate

În contextul formării noului guvern, discuțiile la Palatul Cotroceni sunt dominate de ideea unor măsuri fiscale novatoare care ar putea intra în vigoare din toamnă. Dintre acestea, una stârnește în mod special controverse: instituirea unei taxe universale aplicabile tuturor plăților economice. Diverse surse politice au confirmat această propunere, care este susținută de documente și dezbateri din cadrul echipei guvernamentale de strategie.

Propunerea vizează toate tranzacțiile financiare, indiferent de natura lor, oferind astfel o schimbare semnificativă față de paradigmele fiscale actuale. Indiferent că este vorba despre plăți interbancare, transferuri online sau tranzacții între persoane fizice și juridice, taxa se va aplica uniform.

Mecanismul de Colectare: Băncile ca Agenți Fiscali

Propunerea actuală specifică că taxa va fi colectată automat la sursă, prin intermediul băncilor și altor instituții financiare. Aceste entități vor acționa ca agenți colectori pentru bugetul de stat, într-un mod ce amintește de comisioanele bancare actuale.

Ideea, aparent simplă, este că având în vedere volumul enorm de plăți procesate în România, chiar și o taxă mică, de exemplu de 0,1% sau o sumă fixă de 1 leu pe tranzacție, ar putea genera venituri importante pentru bugetul de stat. Estimările publice sugerează că s-ar putea înregistra încasări de aproximativ 50 de miliarde de lei anual.

Planuri Concrete: Sume Fixe pe Tranzacție

Un scenariu discutat în cadrul grupului de lucru responsabil de planificarea fiscală pentru perioada 2025–2027 include o taxă fixă de 1 leu pentru tranzacții sub un anumit prag, cu 3 lei percepuți pentru plățile de valoare mai mare. Această taxare nu ar afecta instituțiile financiare direct, ci doar clienții - fie că sunt persoane fizice sau companii - și ar veni în plus față de comisioanele bancare existente.

Pentru a implementa această taxă ar fi necesare multiple modificări legislative și actualizări ale infrastructurii informatice bancare, cu un termen de implementare propus pentru toamna anului 2025.

Critici și Reacții: Împărțirea Inechitabilă a Costurilor

Economiștii și analiștii și-au exprimat deja îngrijorările referitoare la impactul acestei măsuri. Aceștia avertizează că o taxare generalizată pe plăți ar putea intensifica costurile bunurilor și serviciilor, deoarece companiile ar putea transfera povara acestor taxe asupra consumatorilor.

Criticii susțin că se introduce o taxă regresivă care afectează în mod nediscriminatoriu toate veniturile, indiferent de mărimea lor. Mai mult, unii se tem că aceasta ar putea reduce gradul de digitalizare a plăților dacă oamenii aleg să revină la numerar pentru a evita taxarea.

Planurile de la Cotroceni: Dezbateri Deschise, Decizii Lipsite de Finalitate

Inițiativa taxei universale a fost avansată de Radu Burnete, consilier prezidențial, care coordonează reformele fiscale. Burnete a subliniat necesitatea unei taxe aplicabile în mod larg pentru a scădea presiunea fiscală din alte sectoare, cum ar fi munca și investițiile. Cu toate acestea, nu există încă o decizie politică finală, propunerea fiind analizată în paralel cu alte măsuri fiscale, inclusiv majorarea TVA-ului și modificarea impozitelor pe dividende.

Reacția Mediului de Afaceri: Problema Predictibilității

Mediul privat și-a manifestat deja nemulțumirea față de posibila introducere a taxei universale. Reprezentanți ai unor asociații de profil au avertizat că o astfel de măsură ar putea submina principiile de predictibilitate și stabilitate fiscală, contravenind Codului Fiscal.

„Este important să corectăm deficitul, dar nu sacrificând un ecosistem economic care a progresat către digitalizare și transparență”, au transmis oficialii unei asociații patronale în discuțiile preliminare cu guvernul.