Nicu Ștefănuță, reprezentantul oficial al Parlamentului European la Budapest Pride 2025
Sursa poza: Mediafax
Sâmbătă, 28 iunie 2025, Budapesta a fost martora unui eveniment deosebit: Marșul Pride, desfășurat în ciuda interdicției guvernamentale, a adunat între 180.000 și 200.000 de participanți, stabilind un record istoric pentru capitala Ungariei.
Un marș transformat în protest civic
Inițial conceput ca o celebrare a diversității și drepturilor comunității LGBTIQ+, evenimentul s-a transformat rapid într-un protest civic împotriva măsurilor discriminatorii adoptate de guvernul condus de Viktor Orbán. În martie 2025, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care interzice organizarea sau participarea la adunări ce promovează homosexualitatea și schimbarea de gen în fața minorilor, sub pretextul protecției copiilor. Această lege a fost interpretată ca o încercare de a interzice Marșul Pride din Budapesta.
Reacția Parlamentului European
Parlamentul European a reacționat ferm la aceste măsuri. În rezoluția adoptată pe 18 iunie 2025, eurodeputații și-au exprimat îngrijorarea față de măsurile discriminatorii adoptate în unele state membre sub pretextul combaterii „propagandei LGBTIQ”. Această rezoluție subliniază impactul negativ al unor astfel de măsuri asupra libertății de exprimare și de întrunire pentru grupurile LGBTIQ și nu numai, încurajând discriminarea acestora și contravenind dreptului UE.
Prezența lui Nicu Ștefănuță la eveniment
Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță a fost prezent la Marșul Pride din Budapesta, reprezentând oficial Parlamentul European. La finalul marșului, Ștefănuță a declarat:
„Nu este vorba doar despre Budapesta. Este vorba despre noi toți, despre ce fel de Europă alegem să construim și să protejăm. Pentru că, atunci când exprimarea pașnică este pedepsită, când diversitatea este tratată și privită ca un pericol, pierdem cu toții ceva. De aceea, Parlamentul European este alături de voi. Pentru că Uniunea noastră se întemeiază pe libertate, demnitate și drepturi egale pentru toți – indiferent cine sunteți sau pe cine iubiți. Aveți dreptul să fiți vizibili. Aveți dreptul să vă exprimați. Aveți dreptul să trăiți în mod deschis și cu mândrie, fără teamă.”
Contextul legislativ și reacțiile internaționale
Legea adoptată de Parlamentul Ungariei în martie 2025 a fost criticată pe plan internațional. Parlamentul European a condamnat „în termenii cei mai fermi cu putință” această legislație, considerând-o o încălcare a drepturilor fundamentale și un atac la adresa democrației și a statului de drept în Ungaria.
De asemenea, Comisia Europeană și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) au remarcat o creștere alarmantă a infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură care vizează persoanele LGBTIQ în mai multe state membre, subliniind importanța dreptului la autodeterminare al acestora și reamintind statelor membre că, în conformitate cu jurisprudența, dreptul la autodeterminare este un drept fundamental.
Solidaritatea internațională
Marșul Pride din Budapesta a beneficiat de sprijin internațional. Peste 30 de ambasade au exprimat susținerea față de eveniment, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat autoritățile ungare să permită desfășurarea paradei. De asemenea, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, și alte figuri ale opoziției au exprimat solidaritate cu mișcarea.
Concluzie
Marșul Pride din Budapesta din 2025 a fost un moment de mobilizare și solidaritate, nu doar pentru comunitatea LGBTIQ, ci și pentru toți cei care susțin valorile fundamentale ale Uniunii Europene. În fața măsurilor discriminatorii adoptate de guvernul ungar, evenimentul a subliniat importanța libertății de exprimare, a diversității și a drepturilor egale pentru toți cetățenii europeni.
