Lichidarea ultimei moșteniri industriale comuniste din România: Nicio ofertă pentru achiziționarea complexului petro-chimic Arpechim

Single Post Images

Situat în apropierea orașului Pitești, județul Argeș, complexul petro-chimic Arpechim a reprezentat odată un simbol al industrializării forțate din perioada comunistă a României. Ridicat în anii '60, acest conglomerat industrial uriaș era considerat unul dintre cele mai mari din Europa de Est, angajând aproximativ 8.000 de lucrători în perioada sa de vârf.

Însă, după căderea regimului comunist în 1989, Arpechim a intrat într-un declin accelerat. Lipsa investițiilor, ineficiența economică și concurența acerbă pe piața liberă au dus treptat la închiderea operațiunilor de rafinare în 2011, urmată de procedura de insolvență a diviziei de petrochimie în 2013.

De-a lungul ultimilor 15 ani, numeroase tentative de vânzare a complexului Arpechim au eșuat lamentabil. Chiar și după preluarea activităților de petrochimie de către combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea în 2009, pentru suma modestă de 13 milioane de euro, soarta acestor active a rămas incertă.

În 2019, în urma declarării falimentului Oltchim, bunurile companiei, inclusiv partea de petrochimie de la Arpechim, au intrat în procedura de lichidare. Consorțiul de lichidatori format din RomInsolv SPRL și BDO Business Restructuring SPRL a fost însărcinat cu valorificarea patrimoniului rămas.

La începutul anului 2023, lichidatorii au scos la licitație bunurile aparținând părții de petrochimie de la Arpechim. Însă, până în prezent, șapte licitații consecutive nu au atras niciun potențial cumpărător, în ciuda scăderii semnificative a prețului de pornire.

Inițial, la licitația din 16 februarie 2023, prețul de pornire a fost stabilit la 244,8 milioane de lei fără TVA. Totuși, lipsa ofertelor a determinat reducerea treptată a prețului în cadrul licitațiilor ulterioare.

În încercarea disperată de a atrage cumpărători, la licitația din 13 iunie 2023, complexul petro-chimic a fost împărțit în patru pachete distincte, cu valori cuprinse între 520.000 și 5,2 milioane de euro fără TVA. Prețul cumulat pentru cele patru pachete a ajuns la aproximativ 11,7 milioane de euro, de patru ori mai puțin decât prețul inițial de pornire.

Însă, nici această strategie nu a dat roade, deoarece niciun potențial investitor nu a depus vreo ofertă pentru achiziționarea vreunui pachet.

În contrast cu soarta incertă a diviziei de petrochimie, demolarea rafinăriei Arpechim, proprietate a OMV Petrom, pare a fi inevitabilă. Procedurile de dezafectare au început acum peste opt ani, însă obținerea obligațiilor de mediu necesare a întârziat procesul.

Cu toate acestea, se preconizează că demolarea efectivă a instalațiilor fostei rafinării va începe în următorii ani, închizând astfel definitiv un capitol sumbru din istoria industrială a României.

Dezafectarea completă a complexului Arpechim ridică numeroase provocări economice și de mediu. Pe lângă costurile ridicate asociate demolării și decontaminării terenurilor, există și riscul impactului asupra mediului înconjurător și a comunităților locale.

Autoritățile locale și naționale vor trebui să colaboreze îndeaproape cu experți în domeniul mediului pentru a asigura o tranziție lină și responsabilă către o nouă eră economică pentru regiunea Pitești.

Povestea complexului Arpechim servește ca o lecție prețioasă pentru industria românească. Eșecul său ilustrează importanța crucială a adaptării la schimbările economice și tehnologice, precum și necesitatea inovării constante pentru a rămâne competitiv pe piața globală.

Autoritățile și companiile private trebuie să învețe din greșelile trecutului și să investească în dezvoltarea unor industrii sustenabile, axate pe eficiență, inovație și responsabilitate de mediu.

În timp ce demolarea complexului Arpechim marchează sfârșitul unei ere, ea deschide și oportunități pentru reinventarea regiunii Pitești. Autoritățile locale ar putea explora potențialul de a atrage investiții în industrii high-tech, cercetare și dezvoltare, sau chiar turism, valorificând resursele naturale și patrimoniul cultural al zonei.

O abordare cuprinzătoare și vizionară ar putea transforma Pitești într-un centru economic și cultural prosper, oferind noi oportunități de angajare și creștere pentru locuitorii săi.

Însă, orice proces de restructurare industrială majoră are și un impact social semnificativ. Autoritățile trebuie să abordeze cu atenție aspectele legate de relocarea forței de muncă, recalificarea angajaților și oferirea de oportunități alternative pentru comunitățile afectate.

Implicarea activă a sindicatelor și a organizațiilor non-guvernamentale este esențială pentru a asigura o tranziție echitabilă și pentru a proteja drepturile și interesele lucrătorilor.

Cazul complexului Arpechim subliniază importanța învățării din lecțiile trecutului și a abordării provocărilor actuale cu o viziune de durabilitate pe termen lung. Deciziile luate astăzi vor avea un impact semnificativ asupra viitorului economic, social și de mediu al regiunii Pitești și al României în ansamblu.

Prin colaborare, planificare strategică și angajament față de dezvoltarea durabilă, această regiune poate depăși moștenirea industrială comunistă și poate deveni un model de reinventare economică reușită.

În concluzie, lipsa interesului pentru achiziționarea ultimei moșteniri industriale comuniste din România, complexul petro-chimic Arpechim, reflectă provocările economice și de mediu ale tranziției către un model de dezvoltare mai sustenabil.

Deși demolarea inevitabilă a rafinăriei Arpechim marchează sfârșitul unei ere, ea reprezintă și o oportunitate de a reinventa regiunea Pitești printr-o abordare echilibrată, care să țină cont atât de aspectele economice, cât și de cele sociale și de mediu.

Autoritățile, companiile private și societatea civilă trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a asigura o tranziție lină și echitabilă, care să protejeze interesele tuturor părților implicate și să creeze premise solide pentru un viitor durabil și prosper.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte." Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!