Sursa poza: Ziaristi

Românii din întreaga lume și din teritoriile istorice transmit semnale de alarmă după implementarea Legii nr. 14/2025, care reformează obținerea cetățeniei române. Această legislație recent adoptată promite o ruptură semnificativă între statul român și milioanele de cetățeni răspândiți în afara granițelor țării, stârnind nemulțumiri și critici vehemente.

Un obstacol birocratic între cetățeni și stat

Schimbările majore survin nu doar la nivelul cerințelor administrative, dar și prin condițiile financiare exorbitante și procedurile complicate care au fost introduse. Institutul Frații Golescu, o entitate ce se dedică susținerii românilor din străinătate, atrage atenția asupra acestei derogări de la practica istorică. Redefinirea noțiunii de cetățenie dintr-un „drept” într-o „vocație” a deschis ușa pentru decizii arbitrare din partea funcționarilor de stat, făcând procesul de obținere a cetățeniei să pară mai degrabă un privilegiu exclusivist decât un drept.

Creșterea costurilor: Calea spre excludere

Din păcate, noile reguli au impus costuri ce pot depăși 10.000 de euro, făcând procesul inaccesibil pentru mulți români din Basarabia, Bucovina și alte teritorii istorice. Mai mult, cerințele legate de acte recente (nu mai vechi de doi ani) și autentificarea complexă fac ca redobândirea cetățeniei să devină o sarcină aproape imposibilă pentru urmașii deportaților și alții afectați de istoria tulburătoare a regiunii.

O politică insensibilă față de cei vulnerabili

Entitățile de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități au condamnat noua lege drept insensibilă și discriminatorie. Chiar și persoanele fără capacitate de exercițiu sunt forțate să fie prezente fizic pentru depunerea dosarelor, o cerință extrem de dificilă pentru cei afectați de dizabilități fizice sau mintale. În fața acestor provocări, birocrația păstrează o fațadă rigidă, ignorând complet nevoile celor mai vulnerabili.

Nepriceperea și insuficiența infrastructurii digitale

România pare să ignore pasul inevitabil către modernizare, întâmpinând un blocaj informatic semnificativ pe 30 aprilie 2025. Blocajul, care a durat trei ore, a cauzat reprogramarea solicitărilor pentru amprentări și fotografiere, fiind o situație care exacerbează frustrarea și dezamăgirea solicitanților care nu doar că suferă din punct de vedere logistic, dar devin victime ale unui sistem sortit eșecului.

Examenul de limbă - un etalon inutil

Cererea de diploma de limbă română de nivel B1 pentru cetățenii sub 65 de ani, care nu au studiat minimum trei ani în limba română, este privită ca o discriminare suplimentară. În Republica Moldova, unde școlarizarea se termină la clasa a IX-a, mulți nu își pot permite costurile ridicate ale certificatelor lingvistice, blocând astfel calea legală spre cetățenie.

Semnalele de alarmă ignorate

În ciuda organizării unei dezbateri publice de către Ministerul Justiției în 2024 și a numeroaselor avertismente emise de istorici și organizații non-guvernamentale, vocea societății civile nu a fost auzită. Inclusiv intervențiile Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost suficiente pentru a împiedica promulgarea legii, ignorându-se sugestiile adresate pentru un proces mai uman și mai accesibil.

Concluzii amare pentru viitorul relațiilor transnaționale

Noua lege aduce cu sine un mesaj clar și impersonal: statul român se retrage de la a susține și a consolida identitatea culturală și națională a românilor din diasporă. România, prin deciziile sale, creează un zid birocratic ce ar putea afecta iremediabil relația cu viitoarele generații. Dintr-o promisiune de unificare și sprijin devine un simbol al excluderii, lăsând milioane de români simțindu-se nedoriți și neînțeleși de propria lor patrie.