Sursa poza: ExpressPress

Curtea Constituțională a României (CCR) revine miercuri asupra deliberărilor privind proiectele de lege pentru care Executivul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Acestea fac parte din cel de-al doilea set de măsuri menite să reducă deficitul bugetar. Pe 24 septembrie, CCR a amânat luarea unei decizii în legătură cu patru dintre aceste proiecte contestate de opoziție, precum și cu proiectul referitor la reforma pensiilor magistraților, care este subiectul opoziției Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reforma pensiilor magistraților în atenția CCR

Pe agenda de lucru a CCR de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate cu privire la modificarea și completarea legislației privind pensiile de serviciu, care introduce schimbări majore în condițiile de pensionare pentru magistrați. Obiecția a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit modificărilor propuse de guvern, vechimea necesară pentru pensionarea magistraților ar crește de la 25 la 35 de ani, iar cuantumul pensiei ar scădea de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma include o perioadă de tranziție de 10 ani, după care vârsta de pensionare va fi de 65 de ani.

Posibilă amânare în contextul ECOFIN

Există speculații potrivit cărora Curtea Constituțională ar putea întârzia din nou decizia privind reforma pensiilor până pe 14 sau 16 octombrie, dat fiind că pe 10 octombrie va avea loc reuniunea ECOFIN. În cadrul întâlnirii, miniștrii de finanțe ai UE urmează să discute măsurile de reducere a deficitului implementate de România, iar una dintre discuții ar putea viza chiar suspendarea fondurilor europene.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat încă din 27 august importanța verdictului CCR în cazul pensiilor magistraților, considerând că un eventual eșec al proiectului în fața Curții Constituționale ar pune în dubiu legitimitatea actualului guvern. „Dacă modificările referitoare la pensiile magistraților vor fi respinse, va fi complicat pentru acest guvern să abordeze și alte nedreptăți,” a menționat el.

Implicațiile unei decizii negative

Respingerea reformei ar putea avea un efect profund atât la interior, cât și pe plan extern. Intern, Guvernul Bolojan s-ar confrunta cu o criză de legitimitate, în condițiile în care premierul însuși a semnalat importanța acestui verdict pentru viitorul guvernului său. Pe scena internațională, România riscă să-și tensioneze relațiile cu partenerii europeni, deoarece reforma pensiilor speciale este un component esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În cazul unei decizii nefavorabile a CCR, aceasta ar putea influența semnificativ discuțiile din cadrul ECOFIN din 10 octombrie. O astfel de situație ar putea agrava și mai mult situația financiară a României prin posibila suspendare a unor fonduri europene.

Alte subiecte pe masa CCR

Pe lângă reforma pensiilor, Curtea va dezbate și obiecțiile referitoare la alte legi, cum ar fi modificările la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Aceasta a fost contestată de mai mulți parlamentari din cadrul Alianței pentru Unirea Românilor și alte grupuri politice. În ședința din 24 septembrie, CCR a amânat decizii similare asupra mai multor proiecte legislative, dar a respins obiecțiile de neconstituționalitate vizând Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.

Așadar, chiar și o amânare a verdictului CCR asupra reformei pensiilor magistraților menține decizia ca una dintre cele mai critice din ultima vreme, influențând atât stabilitatea guvernului și coaliției de guvernare, cât și relația României cu Uniunea Europeană în ceea ce privește presiunile de a reduce deficitul și îndeplinirea criteriilor PNRR.