Sursa poza: ExpressPress

Într-o mișcare recentă de aliniere strategică, principalitatea aliaților din NATO au confirmat sprijinul pentru solicitarea președintelui Donald Trump de a crește bugetul de apărare la 5% din produsul intern brut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat acest consens larg, adăugând că organizația este aproape de a-și atinge obiectivele înainte de summitul NATO programat peste trei săptămâni.

Investițiile europene în apărare

Încă de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei în 2022, țările europene și Canada au intensificat semnificativ finanțarea către forțele armate. Cu toate acestea, presiunea de a atinge un procent de 5% din PIB pentru apărare rămâne un punct de controversă pentru unii membri. Acest buget propus include atât cheltuielile militare tradiționale de 3,5%, cât și o alocare de 1,5% pentru infrastructura esențială, necesară mobilizării rapide.

Obiectivul de 2% în 2023

În 2023, pe fondul continuării conflictului din Ucraina, liderii NATO au stabilit un minimum de 2% din PIB pentru apărare. Aproximativ 22 din cele 32 de state membre au reușit să atingă acest obiectiv, iar restul sunt încă în proces de aliniere. Noul prag de 5% propus de Trump vine cu scopul de a permite SUA să-și reasume alte priorități strategice, în special în regiunile Indo-Pacific și la granițele proprii.

Abordarea economică a președintelui Trump

Trump a fost cunoscut pentru impunerea taxelor vamale atât asupra aliaților, cât și asupra adversarilor, justificând acțiunile prin prisma securității naționale. Obiectivul de cheltuieli va cere un efort suplimentar de 1,5% din PIB-ul țărilor, uniformizând contribuțiile acestora la bugetul de apărare. Deși SUA investește mult mai mult în dolari comparativ cu alți membri NATO, procentul din PIB alocat apărării a scăzut la 3,19% în 2024, de la 3,68% în urmă cu un deceniu.

Impactul asupra structurilor militare NATO

Conform planurilor recente, NATO intenționează să aibă până la 300.000 de soldați gata de intervenție pe flancul estic în cel mult 30 de zile. Această mobilizare rapidă este esențială pentru a contracara orice amenințare din partea Rusiei sau a altor adversari potențiali. Planurile revizuite pun accent pe capacitatea de apărare în trei regiuni cheie: zona nordică și Atlanticul, nordul Alpilor și sudul Europei.

Implicațiile și reacțiile internaționale

Reacțiile internaționale la solicitările lui Trump au fost variate. Unii aliați europeni exprimă recunoștință pentru că președintele american a inițiat revitalizarea NATO. Alții, însă, și-au exprimat preocupările vizavi de obligativitatea creșterii bugetului fără a afecta alte sectoare cruciale.

Pe fondul discuțiilor, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a reafirmat că orice schimbare în coordonarea militară a SUA va fi gândită cu atenție și în colaborare cu aliații NATO, asigurându-se că prezența militară este adecvat dimensionată.

În concluzie, propunerea lui Trump de a ridica procentul din PIB alocat apărării la 5% reflectă un exercițiu de realiniere a influențelor globale și a acordurilor de cooperare strategică, având potențialul de a redirecționa resursele aliate către întărirea securității comune și a pregătirii pentru eventuale conflicte viitoare.