Opt copii sănătoși născuți în Marea Britanie printr-o tehnică revoluționară IVF ce reduce riscul bolilor genetice!
Sursa poza si informatii: France24
Opt bebeluși sănătoși s-au născut în Marea Britanie datorită unei noi tehnici de fertilizare in vitro (FIV) care a redus cu succes riscul de transmitere a bolilor genetice de la mamele lor către nou-născuți. Această metodă inovatoare a fost detaliată într-un studiu de prim rang publicat pe 16 iulie.
Potrivit liderului de grup, D. Robin Lovell-Badges, de la Institutul Francis Crick din Londra, această tehnică aduce o rază de speranță pentru numeroase familii care se confruntă cu provocarea transmiterii bolilor genetice. Procesul implică utilizarea materialului genetic de la trei persoane distincte, adică de la doi părinți biologici tradiționali și de la un donator al cărui material genetic ajută la repararea sau înlocuirea celui defectuos.
Cum funcționează tehnica FIV cu trei părinți
Procedura se bazează pe utilizarea ADN-ului mitocondrial donator, care este responsabil pentru producerea de energie în celule. Bolile mitocondriale, transmise de obicei de la mamă, pot conduce la o serie de afecțiuni severe, afectând organele vitale încă de la naștere sau chiar înainte. Noua metodă presupune înlocuirea mitocondriilor defecte ale mamei cu cele sănătoase ale donatorului, păstrând în același timp ADN-ul nuclear al părinților.
Un viitor promițător pentru medicina reproductivă
Lovell-Badges subliniază că rezultatele acestui trial reprezintă un pas semnificativ în direcția corectă, oferind o soluție pentru cuplurile care, altfel, ar putea întâmpina dificultăți în a aduce copilul dorit pe lume fără riscul de transmitere a afecțiunilor genetice debilitante. Pe lângă reducerea riscurilor medicale, tehnica ar putea ameliora și anxietatea cuplurilor care doresc un copil, dar care sunt îngrijorate de istoricul genetic familial.
Implicațiile etice și viitorul cercetării
Chiar dacă această tehnologie promițătoare aduce avantaje evidente, ea nu este lipsită de controverse. Există discuții intense la nivel global privind implicațiile etice ale tehnicii, deoarece implică modificări genetice ce ar putea influența generațiile viitoare.
Cercetătorii rămân precauți, subliniind necesitatea unor reglementări stricte și a monitorizării atente a rezultatelor pe termen lung pentru a asigura că această metodă nu va avea efecte adverse imprevizibile. De asemenea, Lovell-Badges evidențiază importanța consensului și a dialogului internațional pentru a promova adoptarea responsabilă a acestei tehnologii.
Pe măsură ce studiile continuă, se anticipează că tehnica va deveni mai accesibilă și mai larg acceptată în domeniul medicinei reproductive, deschizând astfel noi frontiere pentru cuplurile afectate de bolile genetice. Această inovație nu doar că reconfigurează abordările actuale, dar stabilește și un precedent pentru viitorul cercetărilor medicale avansate.
Astfel, nașterea acestor opt copii nu este doar un triumf individual pentru fiecare familie, dar și o dovadă a progresului remarcabil făcut în domeniul biologiei umane și al medicinei genetice. Rezultatele recente sugerează că suntem martori la o schimbare semnificativă în modul în care defectele genetice ar putea fi abordate și, eventual, prevenite în viitor.