Sursa poza: Ziaristi

Paradoxul Românesc: Problemele Agricole ale României cu Floarea-Soarelui, în ciuda Estimărilor Record ale Comisiei Europene

Deși priveliștea fermecătoare a câmpurilor aurii de floarea-soarelui sugerează un an promisător pentru agricultură, realitatea este mult mai complicată decât cifrele Comisiei Europene, care prognozează că România va produce un record de 2,2 milioane de tone până în 2025, situându-se astfel peste vecinii săi bulgari și unguri.

Seceta, un Obstacol Major în Calea Fermierilor

În regiunile Timiș, Moldova și în estul țării, agricultorii se confruntă cu soluri uscate și crăpate din cauza lipsei de precipitații. Unele zone nu au mai văzut ploaie de săptămâni întregi, iar plantele se luptă să rămână în viață. "Din primăvară nu a căzut nicio picătură. Pământul este atât de crăpat încât îți poate intra vârful piciorului. 60% din frunze sunt deja uscate," mărturisește cu amărăciune Ion Melinte, un agricultor din Moldova.

Lipsa infrastructurii de irigații agravează această situație, fiindcă dependența totală de ploaie face ca recolta să fie extrem de vulnerabilă. "Dacă nu vin ploi în următoarele 5–6 zile, nu vom depăși 1.000 de kilograme per hectar," atenționează Cătălin Ionescu, inginer agricol. Prognozele sale au fost deja reduse la jumătate față de estimările inițiale din iunie.

Extinderea Culturilor nu Corelează cu Mai Recolte Bune

România se confruntă cu un paradox agricol: suprafețele dedicate culturilor de floarea-soarelui s-au extins, dar producția totală estimată este cu 25% mai mică față de anii trecuți. Această mutare s-a făcut în detrimentul porumbului, care a fost și mai profund afectat de secetă. "Porumbul este, în mare parte, pierdut," afirmă fermierul Constantin Buzatu.

Astfel, floarea-soarelui a devenit o cultură de avarie, însă schimbările climatice agresive amenință chiar și această alternativă de refugiu.

Dezcreștem Producția, Procesăm Insuficient

Prognozele optimiste ale Uniunii Europene sunt umbrite de dovezi tangibile: decalajul între așteptări și realitate persistă. "Drumul de la previziuni la hambar este lung și plin de incertitudini. Temperaturile sunt ridicate, urmate de nopți reci, iar gheața distruge totul," afirmă agricultorul Iuri Leteanu.

Capacitatea slabă de procesare internă a României este un factor agravant, cu doar 1–1,1 milioane de tone de semințe procesate la nivel local, restul fiind exportate. "Suntem vulnerabili în fața secetei care decimează recolta și n-avem posibilitatea să reținem semințele în țară," spune Cezar Gheorghe, expert în agrobusiness.

Exporturi Valoroase, Vulnerabilitate Ascunsă

În 2024, România a obținut venituri de peste 600 de milioane de euro din exporturile de semințe de floarea-soarelui, iar uleiul de floarea-soarelui a contribuit cu 215 milioane de euro. Aceste cifre maschează o vulnerabilitate agricolă structurală: dependența extremă de condițiile meteorologice și insuficienta dezvoltare a industriei de procesare.

Evident, în ciuda cifrelor promițătoare, provocările din sectorul agricol al României sunt imense și necesită soluții imediate pentru a proteja viitorul acestei industrii esențiale.