Parlamentari americani cer Pentagonului să retragă decizia de reducere a trupelor din România, subliniind sprijinul ferm al Bucureștiului pentru NATO

Tensiuni în creștere între Congresul SUA și Pentagon legate de retragerea trupelor americane din România
16 parlamentari americani, din ambelor partide, i-au transmis secretarului Apărării, Pete Hegseth, o scrisoare în care solicită reevaluarea deciziei Pentagonului de a retrage parțial trupele militare americane dislocate în România. Ei avertizează că această mișcare poate fi interpretată ca o slăbire a angajamentului SUA față de securitatea europeană și ar putea întări poziția Rusiei în regiune.
Congresmenii cer o revizuire a retragerii trupelor americane de pe Flancul Estic NATO
În scrisoarea adresată lui Pete Hegseth, un grup de 16 congresmeni, în frunte cu republicanii Brian Fitzpatrick și Michael Turner, exprimă „îngrijorarea serioasă” în legătură cu planul Departamentului Apărării de a reduce prezența militară americană din România cu 700 de soldați. Parlamentarii subliniază că Bucureștiul și-a demonstrat consecvent angajamentul față de apărarea comună a Alianței Nord-Atlantice, găzduind facilități esențiale, precum scutul antirachetă de la Deveselu.
Ei atrag atenția că războiul din Ucraina este încă activ, iar această decizie subminează promisiunile americane privind sprijinul față de Europa și aliații transatlantici. În plus, se menționează că retragerea trimite un semnal greșit în condițiile în care Statele Unite încearcă să susțină o pace durabilă pe fondul conflictului.
Amenințările persistente din partea Rusiei și impactul asupra securității regionale
Scrisoarea face referire la incidente recente, precum incursiunile dronelor rusești în Polonia, Estonia și România, precum și la tacticile de război hibrid folosite de Moscova împotriva NATO. Acești factori indică faptul că amenințarea rusă rămâne „acută și constantă”.
Parlamentarii avertizează că retragerea trupelor în acest moment critic le-ar oferi oficialilor de la Kremlin posibilitatea să interpreteze acest gest ca pe o retragere a sprijinului american din Europa, afectând astfel solidaritatea transatlantică chiar când Ucraina și aliații săi sunt sub o presiune semnificativă.
Cererea oficială de reevaluare și transparență față de Congres
În finalul scrisorii, congresmenii îi cer secretarului Apărării să revină asupra deciziei și să ofere Congresului o clarificare privind strategia Pentagonului de a menține și întări angajamentul SUA față de Alianța NATO și partenerii europeni.
Această poziție comună bipartizană sugerează că decizia retragerii trupelor poate întâmpina opoziție serioasă în legislativul american, ceea ce ar putea bloca sau modifica planurile inițiale ale Departamentului Apărării.
Context local pentru Iași
Pentru comunitatea din Iași, această dispută americană are relevanță directă, fiind vorba despre prezența și rolul militar american în România, care contribuie la stabilitatea și securitatea regională în vecinătatea noastră. Orașul și întreaga regiune de nord-est sunt parte integrantă a unei țări care, prin colaborarea cu statele NATO, joacă un rol strategic pe Flancul Estic al Alianței.
Deciziile privind prezența militară americană în România au impact nu doar politic și strategic, ci și asupra percepției securității la nivel local și regional. Continuarea sprijinului SUA pentru România rămâne o temă sensibilă și urmărită cu interes și în comunitatea noastră.
Text integral tradus al scrisorii congresmenilor, disponibil în sursa Biziday
Într-un mesaj oficial, congresmenii au subliniat că retragerea trupelor americanilor de pe Flancul Estic al NATO într-un moment în care războiul din Ucraina continuă cu intensitate reprezintă un risc major pentru angajamentele americane față de Europa. Ei evocă responsabilitatea României ca gazdă a trupelor americane, inclusiv prin facilități importante de apărare antirachetă. Solicitarea congresmenilor este fermă: reconsiderarea acestei decizii și o comunicare clară cu privire la pașii pe care Pentagonul îi va face pentru a susține relația transatlantică și securitatea comună.
„Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni”, se încheie nota de preocupare adresată secretarului Apărării.
Pe măsură ce tot mai mulți lideri politici din SUA își exprimă îndoielile în privința retragerii, rămâne de văzut cum va evolua acest subiect la nivelul deciziilor executive și legislative, iar deciziile ulterioare vor fi urmărite cu interes și în România.