Sursa poza: Mediafax

Într-un context economic în care taxele sunt în continuă creștere, iar statul exercită o presiune tot mai mare asupra bugetului personal, clasa de mijloc din România se confruntă cu provocări financiare semnificative. Deși discursul oficial susține protejarea acestei categorii sociale, realitatea financiară a românilor indică o direcție opusă: muncim mai mult, contribuim mai mult la stat și avem un standard de viață mai scăzut.

Creșterea TVA-ului: O măsură fiscală controversată

Guvernul român a anunțat recent intenția de a majora cota standard de TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025. Această decizie are ca scop creșterea veniturilor la bugetul de stat și îndeplinirea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene privind sustenabilitatea fiscală. România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 9,28% din PIB în 2024, iar fără măsuri fiscale adecvate, datoria publică ar putea depăși 100% din PIB în următorul deceniu .

Impactul asupra economiei și industriei ospitalității

Majorarea TVA-ului are implicații semnificative asupra economiei, în special asupra sectorului HoReCa. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) a avertizat că orice creștere a TVA, chiar și de 1%, ar putea duce la închiderea multor afaceri mici și mijlocii din domeniu și ar îngreuna activitatea celor care vor rămâne pe piață . De exemplu, în Grecia, o creștere a TVA-ului de la 13% la 23% în 2011 a dus la prețuri finale mai mari cu 4,7%, o creștere a evaziunii fiscale de 38% și scăderea vânzărilor .

Educația financiară: Cheia independenței financiare

În acest context, educația financiară devine esențială pentru asigurarea unei stabilități financiare pe termen lung. Realizatorii emisiunii „Pastila Financiară”, Adrian Artene și Alexandru Chirilă, subliniază importanța înțelegerii conceptelor de bază precum inflația, gestionarea veniturilor și cheltuielilor, economiile și investițiile. Aceștia afirmă că „statul și-a dovedit incompetența în a gestiona viitorul. Prin urmare, este datoria noastră să devenim propriii noștri administratori” .

Planificarea financiară personală: O alternativă viabilă

Cei care se bazează exclusiv pe pensia de stat pentru un trai decent la bătrânețe riscă o dezamăgire profundă. Alternativa constă în planificarea financiară personală, unde „dobânda compusă” joacă un rol fundamental – un mecanism care, în timp, transformă investițiile constante într-o fundație solidă pentru siguranța financiară. Oricine începe să investească devreme și gândește pe termen lung are șansa de a-și construi un viitor stabil, indiferent de politicile guvernamentale .

Asumarea responsabilității financiare

Încrederea în relația cu statul este erodată; numeroși români se simt dezamăgiți, trădați sau ignorați. Cu toate acestea, adevărata putere provine din asumarea responsabilității. A fi independent financiar înseamnă să iei decizii informate și să nu mai depinzi de ajutor extern. Mesajul noii generații de educatori financiari este direct, dar indispensabil: „Statul nu este salvatorul tău. Poate că nu a fost niciodată. Dar tu poți deveni salvatorul propriei tale vieți” .

Concluzie

În fața creșterii TVA-ului și a presiunilor fiscale tot mai mari, este esențial ca fiecare individ să își asume responsabilitatea pentru propria siguranță financiară. Prin educație financiară și planificare personală, putem construi un viitor stabil și independent, indiferent de provocările economice cu care ne confruntăm.