Sursa poza: Mediafax

Sistemul de pensii din România, bazat pe principiul contribuțiilor, a fost conceput pentru a asigura pensionarilor un trai decent în perioada post-activitate. Inițial, acest sistem presupunea că populația activă va susține pensiile celor retrași pentru o speranță de viață de 10-15 ani. Cu toate acestea, îmbunătățirile în domeniul sănătății și creșterea nivelului de trai au dus la prelungirea speranței de viață, ceea ce pune presiune suplimentară asupra acestui sistem.

Creșterea speranței de viață și impactul asupra sistemului de pensii

Alexandru Chirilă, expert în economie, subliniază că, datorită accesului la alimentație de calitate, servicii medicale și un nivel de trai mai ridicat, speranța de viață a crescut semnificativ. Acest fapt înseamnă că pensionarii beneficiază de pensie pentru perioade mai îndelungate decât s-a anticipat inițial, ceea ce pune o presiune considerabilă asupra resurselor sistemului de pensii.

Scăderea natalității și dificultățile în angajarea tinerilor

Un alt factor îngrijorător este scăderea natalității și dificultățile cu care se confruntă tinerii în găsirea unui loc de muncă. Datele arată că 25% dintre absolvenții de facultate nu reușesc să se angajeze, ceea ce reduce numărul de contribuabili activi și, implicit, veniturile sistemului de pensii. Proiecțiile indică o scădere a populației României la aproximativ 15 milioane de locuitori până în 2070, ceea ce va accentua dezechilibrul dintre numărul de pensionari și cel al angajaților.

Îmbătrânirea populației și impactul asupra raportului angajați-pensionari

Conform datelor europene, ponderea persoanelor de 65 de ani și peste va depăși 30% în România. Raportul actual de 3 angajați la 1 pensionar se va reduce semnificativ, ajungând chiar la 1,5 angajați la 1 pensionar în anumite regiuni. Această tendință va duce la o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii, care va trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari cu o speranță de viață mai lungă.

Paralele cu alte țări: Modelul finlandez

Chirilă face o paralelă cu Finlanda, unde există o statistică conform căreia cetățeanul ideal este cel care moare în prima zi de pensie. Această abordare reflectă realitatea că, în multe țări, sistemele de pensii sunt concepute pentru a susține pensionarii pentru perioade scurte, ceea ce nu mai este cazul în România, unde pensionarii trăiesc mai mult decât s-a anticipat.

Provocările sistemului de pensii și necesitatea reformelor

Sistemul de pensii din România se confruntă cu provocări majore, inclusiv creșterea speranței de viață, scăderea natalității și dificultățile în angajarea tinerilor. Aceste tendințe vor duce la o scădere a veniturilor sistemului și la o creștere a numărului de pensionari, ceea ce va pune presiune asupra resurselor disponibile. Este esențial ca autoritățile să implementeze reforme care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung, inclusiv prin stimularea natalității, crearea de oportunități de angajare pentru tineri și adaptarea sistemului de pensii la realitățile demografice actuale.

În concluzie, sistemul de pensii din România necesită o revizuire și adaptare pentru a face față provocărilor demografice și economice actuale. Doar prin implementarea unor măsuri adecvate se poate asigura un trai decent pentru pensionarii din viitor și sustenabilitatea acestui sistem vital.