Sursa poza: ExpressPress

România numără puțini studenți la Harvard, în principal din cauza dificultăților ridicate de admitere. Totuși, un simplu apel către acești tineri ar avea o semnificație enormă în contextul actual. Mai important însă, ar fi ca România să adopte un plan, similar cu cel al Greciei, care aparent nu a fost deloc nerealist. Este România capabilă să valorifice contextul din Statele Unite?

În prezent, peste 1,1 milioane de studenți din diverse colțuri ale globului studiază în Statele Unite. Între aceștia, China a avut multă vreme un contingent semnificativ, dar pentru prima dată în perioada 2023-2024, India a depășit China ca număr de studenți prezenți în SUA. Studenții internaționali contribuie semnificativ la finanțarea universităților americane cu taxe anuale de aproximativ 100.000 de dolari. Acest sistem permite ca la universitățile publice, rezidenții statului să achite barem doar jumătate din acest cost. Practic, taxele plătite de studenții din afara Statelor Unite susțin considerabil taxele percepute studenților americani.

Recenta decizie a administrației Trump împotriva universității Harvard nu afectează doar studenții acestei prestigioase instituții. Studenții internaționali de la alte universități din SUA se confruntă acum cu valuri de incertitudine și anxietate. Mai mult decât un calcul economic, această situație are implicații asupra relațiilor internaționale de lungă durată. Așa cum sublinia Vivian Wang pentru The New York Times, măsura SUA ar putea modifica substanțial relațiile dintre Statele Unite și China, prin eliminarea unui dintre ultimele motive pentru care chinezii încă admirau SUA. Deși alte simboluri americane, precum Hollywood-ul sau iPhone-urile, și-au pierdut din strălucire, universitățile americane rămân un bastion al aspirației și admirației.

Folosindu-și valorile de prestigiu acumulate, universitățile din Statele Unite au lansat în ultimii ani o serie de instituții și campusuri peste hotare. În schimb, acestea se confruntă acum cu provocări chiar pe teritoriul statelor din care provin. Totuși, brandurile universitare americane continuă să dețină o atractivitate considerabilă.

În România, numărul celor care studiază în SUA este relativ mic. Dintre cei 40.000 de studenți români care studiază peste hotare, majoritatea alege destinații europene, iar în SUA sunt aproximativ 1.000. Cu toate acestea, stresul și incertitudinea cauzate afectează profund atât studenții, cât și familiile lor. Este o situație dificilă, așa cum o confirmă cei care sunt în contact direct cu românii de acolo. Dincolo de apeluri de la oficiali guvernamentali, poate România să identifice o oportunitate în această situație?

Investiția în educație este crucială

Statele din Golf, India și țările din sud-estul Asiei au implementat politici educaționale prin care atrag filiale ale celor mai mari universități internaționale. Grecia, de exemplu, și-a propus să revoluționeze sistemul educațional prin colaborări similare. La prima vedere, ideea de a avea campusuri ale Harvard, MIT, Berkeley sau Stanford în România pare îndepărtată. Totuși, aceste filiale ar putea deveni simboluri ale îmbunătățirii ascensiunii sociale prin educație, subliniind importanța meritului.

România a pierdut legătura dintre educație și succesul profesional, așa cum a observat ministrul Educației, Daniel David. Cu exemple convingătoare și modele aspirante, pot exista șanse de schimbare. Cazul Simonei Halep, care a ridicat nivelul tenisului românesc, ilustrează perfect acest principiu. Harvard ar putea juca același rol în educație.

Astfel, înfruntând provocările aduse de situația actuală, România trebuie să analizeze și să construiască strategii care să aducă valorificarea potențialului educațional internațional acasă.