Pregătiri militare americane în Orientul Mijlociu. Ținta: complexul nuclear iranian de la Fordo
Sursa poza: ExpressPress
Statele Unite par să-și intensifice operațiunile militare în Orientul Mijlociu, având în vedere posibilele escaladări ale conflictului cu Iranul. Se pare că o țintă notabilă ar putea fi complexul nuclear de la Fordo, una dintre cele mai bine fortificate facilități subterane din lume. Acest lucru este sugerat de analizele diverselor platforme de monitorizare a traficului aerian și de rapoartele specialiștilor militari.
Recent, nu mai puțin de 30 de avioane de realimentare KC-135 și KC-46 au fost văzute zburând către est, trecând prin spațiul aerian european, conform datelor furnizate de AirNav Systems. Aceste aeronave sunt esențiale în susținerea bombardierelor strategice în misiuni de lungă durată, aspect care a generat speculații cu privire la o potențială acțiune ofensivă a SUA în Orientul Mijlociu.
Complexul de la Fordo: O Provocare Strategică
Instalația nucleară de la Fordo este așezată în adâncurile unui munte și găzduiește centrifuge destinate îmbogățirii uraniului. Cu o localizare la 80-90 de metri sub pământ, Fordo reprezintă una dintre cele mai bine apărate structuri subterane existente. Cu toate că, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, nu a fost afectată de atacurile recente lansate de Israel, Fordo rămâne o țintă strategică capabilă să justifice o intervenție a SUA.
Pentagonul dispune de o armă special concepută pentru lovirea buncărelor subterane: GBU-57/B „Massive Ordnance Penetrator”. Aceasta cântărește 13,6 tone și poate penetra până la 60 de metri de rocă înainte de detonare. Bombardierul stealth B-2 Spirit este singura aeronavă adaptată să transporte această bombă, fiind necesare lovituri succesive pentru a pătrunde protecția masivă a Fordo.
Rolul Cheie al Bazei Diego Garcia
Un alt punct strategic este baza Diego Garcia, situată în Oceanul Indian. Aceasta este o platformă vitală, închiriată de SUA de la Regatul Unit, și servește drept avanpost pentru operațiuni aeriene datorită apropierii de Iran, la aproximativ 3.200 km distanță. Observații satelitare au semnalat recent prezența unor bombardiere B-2 pe această insulă, ceea ce subliniază statutul ei de bază operativă esențială.
Supravegherea din Marea Apropiată
De asemenea, două portavioane americane, USS Carl Vinson și USS Nimitz, sunt deja poziționate lângă Iran. Acestea sunt susținute de cel puțin trei distrugătoare, oferind un cadru logistic solid pentru o intervenție majoră. Evaluările internaționale sugerează că Israelul a ajuns să dețină supremația aeriană, dar este insuficient echipat pentru a dezactiva obiectivele nucleare puternic protejate fără ajutorul SUA.
Implicațiile și Riscurile Atacului
Din punct de vedere juridic internațional, orice acțiune militară cere proporționalitate și distincție între ținte legitime și zone civile, pentru a evita victime nevinovate și a asigura justificarea militară. Un atac asupra unei instalații nucleare implică riscuri considerabile, de la contaminare radioactivă până la destabilizarea regională, considerându-se astfel măsuri de ultim resort.
Avionul „Apocalipsei” și Implicațiile Sale
În acest context, zborul neobișnuit al aeronavei E-4B Nightwatch, cunoscută sub numele de „Doomsday Plane”, a atras atenția. Aceasta a decolat din Barksdale Air Force Base și a aterizat la Joint Base Andrews după patru ore, având un indicativ neconvențional, ORDER01, care a alimentat speculațiile cu privire la o posibilă activare a unui plan de criză.
Poziția SUA și Răspunsul Iranului
Din perspectiva politică, președintele Donald Trump a reafirmat sprijinul pentru Israel și a avertizat Iranul, declarând că nu caută un armistițiu, ci o rezolvare mai bună. Teheranul, prin vocea ayatollahului Ali Khamenei, respinge orice compromis forțat, evidențiind că o implicare americană ar dezavantaja considerabil SUA mai mult decât Iranul.
Această situație tensionată din Orientul Mijlociu subliniază complexitatea echilibrului geopolitic și riscurile unui conflict deschis. În timp ce oficialitățile americane oferă declarații diverse, rămâne de văzut dacă această mobilizare va culmina într-o acțiune concretă sau va servi doar ca o demonstrație de forță.