Sursa poza: ExpressPress

Situația geopolitică din Europa de Est, alături de posibilele decizii politice din Statele Unite, determină țările învecinate cu Rusia să fie pregătite pentru orice scenariu. Aceste națiuni, aflate în proximitatea unei realități geopolitice tensionate, trebuie să considere perspectiva unei retrageri a forțelor americane ca pe un factor decisiv în planificarea apărării naționale.

Președintele Estoniei, Alar Karis, a abordat această chestiune în cadrul unei conversații cu Politico, subliniind rolul central pe care îl au trupele americane în asigurarea stabilității regionale. Karis a împărtășit că în conversația sa cu fostul președinte american, Donald Trump, s-a axat pe importanța prezenței lor nu doar în Estonia, ci în întreaga Europă de Est. Această discuție crucială a avut loc pe parcursul ceremoniei de înmormântare a Papei Francisc din aprilie. „Prezența trupelor americane în Europa este vitală nu doar pentru Europa, ci și pentru interesele americane în regiune”, a declarat liderul estonian.

Deși Karis a găsit asigurări în unele dintre afirmațiile lui Trump, în special în menținerea trupelor în Polonia, el rămâne precaut în privința deciziilor viitoare ale Washingtonului în statele baltice. "Este dificil de anticipat acțiunile Washingtonului", a spus Karis, sugerând în același timp ca Estonia și alte națiuni să-și întărească propriile capacități defensive.

Planurile SUA În Lumină

Statele Unite mențin în prezent aproximativ 2.000 de militari în statele baltice, un contingent desfășurat în contextul amplificării tensiunilor cauzate de invazia Rusiei în Ucraina începută în 2022. Pentagonul, analizând configurarea globală a trupelor sale, va divulga curând planurile sale revizuite. Este de așteptat ca revizuirea, ghidată de Elbridge Colby, subsecretar de stat pentru politici la Apărare, cunoscut pentru susținerea unei prezențe americane reduse în Europa, să aducă schimbări semnificative.

În acest context, există deja discuții privind o posibilă retragere a trupelor americane din Europa de Est, inclusiv din România și din statele baltice. Conform unui raport NBC, până la jumătate din cei 20.000 de soldați desfășurați inițial de administrația Biden pentru întărirea graniței estice a NATO ar putea fi retrași.

În România, 1.700 de militari americani sunt dislocați în prezent, cel mai mare contingent fiind la baza Mihail Kogălniceanu. Președintele Nicușor Dan a subliniat că orice decizie privind retragerea trupelor nu depinde exclusiv de România, ci face parte din politica de apărare externă a Statelor Unite, care tinde să-și reorienteze atenția către Asia.

Angajamente în Polonia

Dincolo de aceste incertitudini, Trump a afirmat că trupele americane din Polonia nu vor fi retrase. Într-o întâlnire recentă cu președintele polonez Karol Nawrocki, Trump a reiterat angajamentul SUA pentru securitatea Poloniei, subliniind că trupele americane nu doar că vor rămâne, dar ar putea fi sporite dacă Varșovia va solicita acest lucru.

Reducerea Fondurilor de Securitate

Statele Unite nu se gândesc doar la retragerea trupelor, ci și la ajustări financiare semnificative în ceea ce privește sprijinul defensiv acordat partenerilor europeni. Conform unor surse, Pentagonul a notificat recent diplomații europeni că va înceta finanțarea programelor de antrenament și echipare pentru armatele din Europa de Est, țări care stau în prima linie a unei potențiale confruntări cu Rusia.

Aceste reduceri, parte a unei reorientări a ajutorului internațional de către administrația Trump, au fost coordonate cu țările implicate, conform unui ordin executiv prezidențial. Aliații NATO au acceptat deja să mărească cheltuielile de apărare, în timp ce programul american, în valoare de peste un miliard de dolari, ar putea fi redus, afectând în mod special țările baltice.

Deciziile imediate și strategice ale Washingtonului vor avea un impact major asupra relațiilor transatlantice și a stabilității regionale, determinând statele afectate să cântărească propriile capacități și alianțe.