Sursa poza: Mediafax

Anul 2024 a adus provocări semnificative pentru sectorul agricol din România, afectând toate culturile principale, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Producția agricolă a suferit scăderi considerabile, reflectând un an dificil pentru agricultorii români.

Situația Cerealelelor pentru Boabe

Începând cu cerealele pentru boabe, o scădere de 2% a suprafeței cultivate este dublată de o scădere accentuată a producției, cu 14%, aflate sub impactul scăderilor de randament la hectar. Grâul a rămas cea mai cultivată cultură, acoperind 44,7% din totalul suprafeței pentru cereale, urmat îndeaproape de porumb boabe, care a înregistrat 41,8%.

Leguminoase pentru Boabe și Plante Uleioase

Producția de leguminoase pentru boabe a scăzut dramatic, cu 23,2% față de anul precedent, atribuindu-se în mare parte randamentelor scăzute. Cât privește plantele uleioase, scăderea este chiar mai pronunțată, producția fiind redusă cu 28,2% chiar dacă suprafața cultivată a avut o ușoară creștere de 3,4%.

Rapportările menționează scăderi considerabile pentru rapiță (-35,0%), floarea-soarelui (-26,0%) și soia boabe (-2,6%), indicând o tendință de declin constant în acest sector.

Cartofi și Legume

Cultura cartofului și a legumelor a avut, de asemenea, un regres semnificativ. Suprafețele cultivate cu cartofi au scăzut cu 2,5%, iar producția a suferit o cădere de 18,2%. În cazul legumelor, scăderea producției este de 10,8%, aspect datorat atât randamentelor scăzute cât și reducerii suprafeței cultivate.

Vița de vie și Fructele din Livezi

Producția de struguri a avut de suferit cu o reducere de 11,9%, în contextul scăderii randamentului la hectar și a suprafețelor cultivate. Pentru livezi, producția de fructe a scăzut cu 7,5%, influențată de factorii meteo nefavorabili și gestionarea insuficient eficientă a spațiilor horticole.

Poziția României în Context European

Chiar și în aceste condiții nefavorabile, România a reușit să își mențină poziția de lider european în unele sectoare. Țara noastră a ocupat primul loc la nivelul suprafețelor cultivate cu porumb boabe și floarea-soarelui, deși producția realizată plasează România pe locul trei, respectiv după țări ca Franța, Polonia și Ungaria.

Pe segmentul de grâu, România este al patrulea jucător ca importanță, fiind precedată de Franța, Germania și Polonia. În cazul cartofilor, deși ne plasăm pe locul șase ca suprafață cultivată, producția ne poziționează abia pe locul zece la nivel european.

Concluzii și Perspective

Acest an agricol evidențiază provocările semnificative care au afectat agricultură românească. Scăderile de producție și randamentele reduse sunt aspecte care subliniază nevoia de soluții inovatoare, investiții în tehnologie și gestionare mai eficientă a resurselor. Adoptarea de strategii durabile și anticiparea schimbărilor climatice vor fi esențiale pentru a asigura viitorul industriei agricole din România.

În contextul globalizării și competiției intense pe piața internațională, 2024 ar trebui să fie un an de reflecție și recalibrare pentru agricultura românească, cu scopul de a îmbunătăți randamente și a evita declinul persistent.