Prolongarea Vârstei de Pensionare și Necesitatea unui Nou Model de Indexare pentru Sustenabilitate Economică și Socială pe Termen Lung
Sursa poza: Economica.net
Franța se află în pragul unei noi dezbateri intense asupra sustenabilității sistemului său de pensii, având ca obiectiv principal creșterea duratei vieții active și reconsiderarea sistemului de indexare a pensiilor. Raportul elaborat de Curtea de Conturi a fost comandat de prim-ministrul François Bayrou și vine pe fondul unei tensiuni tot mai mari între federațiile patronale și sindicate, generate de reformele propuse în 2023.
Reforma din 2023 prevede o schimbare controversată: creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Această măsură a iscat deja proteste la nivel național, manifestate prin greve și demonstrații masive. Temerea principală a sindicatelor este că această prelungire a vieții active ar putea avea efecte semnificative asupra calității vieții muncitorilor.
Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi, a evitat să facă recomandări directe, însă a subliniat că două măsuri ar putea contribui esențial la viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii: prelungirea perioadei de muncă și modificarea formulei de indexare a pensiilor. În prezent, pensiile în Franța sunt indexate în funcție de inflație, dar Moscovici sugerează o indexare parțială la salarii, pentru a echilibra riscurile economice suportate de lucrători și pensionari.
Franța dedică 14% din PIB sistemului său public de pensii, depășind cu 2,5 puncte procentuale media zonei euro. În acest context, finanțarea se bazează aproape exclusiv pe contribuțiile sociale și pe veniturile fiscale, ceea ce crește costul muncii și afectează competitivitatea economică națională. Conform lui Moscovici, deși impactul sistemului de pensii asupra competitivității Franței este mixt, acesta contribuie la creșterea costurilor forței de muncă.
Un alt aspect relevant subliniat de raport este rata scăzută de angajare a persoanelor de peste 55 de ani în Franța comparativ cu alte țări din zona euro. Aceasta este percepută ca o provocare majoră în contextul creșterii vârstei de pensionare, dar și ca o oportunitate de a încuraja o mai mare participare a seniorilor pe piața muncii.
Problema indexării pensiilor la inflație versus salarii este, de asemenea, un punct fierbinte al dezbaterii. În ultimele decenii, pensiile au ținut pasul cu inflația, în timp ce salariile lucrătorilor nu au crescut proporțional. Acest lucru a accentuat decalajul economic, alimentând nemulțumiri în rândul populației active, care se simte în mod constant dezavantajată.
Acest raport apare într-un moment de sensibilitate politică în Franța, marcată de dispute aprinse privind sistemul de pensii. În trecut, propunerile de reformă au stârnit proteste masive și greve, iar atenția sindicatelor și a federațiilor patronale este acum concentrată asupra noilor recomandări.
În timp ce guvernul caută soluții viabile pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, rămâne de văzut cum vor fi implementate schimbările într-o manieră care să fie atât acceptabilă din punct de vedere economic, cât și suportabilă social. Ce este clar însă, este necesitatea urgentă de a găsi o cale de mijloc care să protejeze atât viitorul pensionarilor, cât și bunăstarea lucrătorilor activi.