Sursa poza: Economica.net

În contextul economic european, România se confruntă cu un paradox alarmant: deși rata generală a șomajului este sub media europeană, tinerii din țara noastră resimt cel mai acut lipsa oportunităților de angajare. În decembrie 2024, România a înregistrat o rată a șomajului de 26,3% în rândul persoanelor sub 25 de ani, cea mai mare din Uniunea Europeană. Această situație solicită intervenții rapide și eficiente pentru a preveni o criză economică și socială viitoare.

O Privire de Ansamblu asupra Șomajului la Nivel European

Rata generală a șomajului din România, de 5,7%, este puțin sub media europeană de 5,8%, o performanță care o plasează într-o lumină favorabilă comparativ cu țări precum Spania sau Grecia, unde nivelul șomajului este semnificativ mai ridicat. Cu toate acestea, imaginea capătă o nuanță dramatică atunci când analizăm situația tinerilor sub 25 de ani.

România a depășit state precum Spania (25,2%) și Suedia (23,5%) la acest capitol, subliniind necesitatea unor politici specifice care să abordeze provocările cu care se confruntă tinerii în găsirea unui loc de muncă. Media europeană a șomajului în rândul tinerilor este de 14,6%, ceea ce accentuează poziția problematică a României în acest segment demografic.

Egalitate de Șanse între Genuri, dar Nu și un Motive de Satisfacție

Un aspect particular al situației din România este egalitatea în ceea ce privește rata șomajului între bărbații și femeile tineri, ambele grupuri fiind afectate în mod egal. Aceasta, din păcate, nu reflectă un succes în politicile de egalitate de gen, ci mai degrabă o dificultate generalizată de acces la piața muncii pentru tineret.

În comparație, disparitățile de gen sunt pronunțate în alte state: în Lituania, de exemplu, bărbații tineri au o rată a șomajului de 5,5%, comparativ cu 18,6% pentru femei, în timp ce în Grecia cifrele sunt similare. În contrapartidă, în Luxemburg și Belgia, tinerii bărbați se confruntă cu o rată a șomajului mai mare decât femeile tinere.

Provocările NEET și Necesitatea Politicilor Proactive

România nu doar că se situează pe primul loc în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, ci deține și o poziție nedorită în clasamentul tinerilor NEET (Not in Education, Employment, or Training). Cu un procent de 19,4%, România depășește semnificativ media europeană de 11%, indicând o necesitate urgentă pentru intervenții care să abordeze atât educația, cât și angajabilitatea tinerilor.

Măsuri urgente trebuie luate pentru a redresa situația. Politicile ar trebui să includă creșterea calității educației, programe de instruire profesională adaptate la nevoile pieței muncii și inițiative care să motiveze angajatorii să recruteze tineri sub 25 de ani. Finanțarea adecvată a acestor programe s-ar putea dovedi a fi un catalizator esențial în transformarea acestei generații dintr-una abandonată într-una activă și inovatoare.

Concluzii și Perspective

Fenomenul complex al șomajului în rândul tinerilor români nu poate fi abordat prin măsuri punctuale sau soluții rapide. Este nevoie de o strategie integrată care să vizeze atât educația, formarea profesională, cât și susținerea antreprenoriatului tinerilor.

România se află la o răscruce și trebuie să aleagă între pasivitate, cu riscuri sociale și economice crescute, sau implementarea unor politici inovatoare și sustenabile care să răspundă provocărilor tinerilor. Doar astfel putem spera la o dezvoltare economică durabilă și la o societate echitabilă pentru viitoarele generații.