Sursa poza: Ziaristi

În contextul creșterii consumului global de energie și al presiunilor internaționale pentru tranziția către surse mai durabile, România se confruntă cu o provocare complexă: gestionarea echilibrului dintre propria producție de gaze naturale și dependența crescută de importuri.

Conform datelor recent publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția internă de gaze naturale a fost de 1,26 milioane de tone echivalent petrol (tep) în primele două luni ale anului 2025. Aceasta reprezintă o scădere de 1,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce aduce în prim-plan discuții privind sustenabilitatea și securitatea energetică a României. Această scădere, deși relativ mică, pune presiune pe autorități și pe companiile din domeniu să găsească soluții viabile.

Creșterea Importurilor: Cifre și Implicații

În contrast cu diminuarea producției interne, importurile de gaze naturale au înregistrat un salt semnificativ, majorându-se cu 23% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere bruscă la 462.700 de tep subliniază dependența tot mai mare a țării de surse externe, o situație care poate amplifica vulnerabilitățile economice și strategice.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) preconizează totuși o redresare în anii următori, cu o rată de creștere anuală estimată de 1,7% pentru producția internă de gaze naturale până în 2027. Datele sugerează o producție de 7,79 milioane tep pentru 2025, urmând ca aceasta să urce treptat până la 8,176 milioane tep în 2027. Această perspectivă optimistă se bazează pe dezvoltarea capacităților de exploatare și investițiile în infrastructura energetică națională.

Diminuarea Prognozată a Importurilor și Viitorul Energetic

Pe de altă parte, prognoza pentru importuri arată o tendință descrescătoare, reflectând speranța autorităților de a reduce dependența de gazele din afara țării. Estimările pentru 2025 indică o scădere a importurilor la 2,211 milioane tep, iar până în 2027 se așteaptă o revizuire la 2,022 milioane tep. Această abordare strategică vizează nu doar reducerea costurilor, ci și crearea unui cadru mai stabil pentru securitatea energetică a României.

Provocări și Oportunități

Cu toate acestea, drumul către independența energetică nu este simplu. România trebuie să navigheze printre provocări economice, tehnologice și de mediu. Investițiile în proiecte energetice noi, ca parte a tranziției către resurse regenerabile, sunt esențiale. De asemenea, colaborarea cu partenerii internaționali pentru accesul la tehnologii avansate poate deschide noi oportunități pentru dezvoltarea sectorului energetic.

În plus, este vital ca autoritățile să sprijine inițiativele care promovează eficiența energetică și să încurajeze comportamentele de consum responsabile în rândul populației. Consolidarea unui sistem energetic bazat pe resurse diversificate și durabile trebuie să fie o prioritate pe agenda națională.

România se află acum la o răscruce importantă în politica sa energetică. În fața unei lumi care se schimbă rapid, alegerea corectă între exploatarea resurselor interne și integrarea eficientă a acestora cu importurile poate să contureze viitorul securității energetice naționale pe termen lung. În acest context, adoptarea unei strategii echilibrate, care să avem ca fundament sustenabilitatea, este esențială pentru a asigura un viitor stabil și prosper.