Sursa poza: Ziaristi

Într-un context economic global incert, România se confruntă cu provocări semnificative legate de deficitul bugetar și perspectivele de creștere economică. Raportul recent al Moody’s Analytics semnalează că România, alături de Polonia, înregistrează cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune pe necesitatea implementării unor măsuri urgente de reducere a cheltuielilor bugetare.

Contextul Economic și Impactul Războiului Comercial

Războiul comercial inițiat de fostul președinte american Donald Trump și schimbările tarifare la nivel global au generat o serie de incertitudini economice care afectează într-o măsură considerabilă țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Dependența crescută de schimburile comerciale internaționale se reflectă prin exporturile semnificative ale regiunii. Cu toate că exporturile directe către SUA sunt limitate, volatilitatea piețelor globale afectează indirect aceste economii.

Gaurav Ganguly, șeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, subliniază importanța identificării de noi parteneri și piețe de export pentru a stimula creșterea economică. Având în vedere această vulnerabilitate, strategiile de promovare a exporturilor și atragerea investițiilor străine devin esențiale pentru susținerea economiilor naționale.

Bugete Sub Presiune și Rolul Politicii Fiscale

Raportul highlightază că, dacă România nu ia măsuri urgente de consolidare fiscală, riscă să întâmpine dificultăți economice mai pronunțate pe termen mediu. Deficitul bugetar al țării a crescut alarmant la 9,3% din PIB anul trecut, depășind chiar nivelurile atinse în timpul pandemiei de COVID-19. Această creștere a deficitului este determinată de o serie de factori, inclusiv creșterile cheltuielilor de apărare și cheltuielile legate de alegeri, pe fondul tensiunilor regionale și globale.

Strategii și Măsuri de Redresare

Pentru a contracara aceste provocări, România are nevoie de o abordare multi-fațetată. Experții sugerează că promovarea industriilor inovative și dezvoltarea de noi alianțe comerciale sunt pași cruciali pentru a asigura o creștere sustenabilă. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe (ISD) ar putea sprijini diversificarea economiei și reducerea dependenței de anumite piețe.

În Polonia, exemplele de politici fiscale rigide și angajamentele pentru obiective de deficit mai scăzut ar putea servi drept model pentru România. Deși nivelurile de îndatorare ale României sunt sub media UE, costurile ridicate ale dobânzilor și presiunea deficitului necesită acțiuni rapide și bine structurate pentru a evita escaladarea situației financiare.

Concluzie: Un Drum Dificil, Dar Necesitar

În concluzie, România se află la o răscruce economică unde acțiunile guvernamentale decisive și strategice sunt esențiale pentru stabilitatea și prosperitatea economică pe termen lung. Îmbunătățirea situației fiscale prin reducerea deficitului și adresarea vulnerabilităților din comerț sunt pași vitali ce nu mai pot întârzia.

Abordarea eficientă a acestor provocări va necesita eforturi concertate din partea tuturor actorilor economici și politici pentru a aduce economia românească pe un traseu stabil și sustenabil. Dezvoltarea de noi piețe și parteneriate, orientarea spre inovație și adaptarea rapidă la schimbările globale pot asigura pregătirea necesară pentru viitoarele șocuri economice.