În ultimii ani, valurile de căldură au fost frecvent asociate cu creșteri bruște ale deceselor, exemplificate de cele aproape 600 de decese premature din Anglia într-un singur val de căldură. Totuși, noile cercetări sugerează că impactul acestor evenimente asupra sănătății noastre merge mult mai departe decât s-ar putea bănui la prima vedere.

Un studiu recent a analizat date medicale colectate pe o perioadă de 15 ani de la 24.922 de adulți din Taiwan, având o vârstă biologică medie de 46 de ani. Rezultatele sunt îngrijorătoare: doar patru zile suplimentare de expunere la caldură extremă, pe parcursul a doi ani, au fost asociate cu o îmbătrânire biologică accelerată, echivalentă cu nouă zile.

Cine sunt cei mai vulnerabili?

Studiul identifică și categorii de persoane aflate în pericol sporit: cei care trăiesc în zone cu foarte multe zile călduroase prezintă o accelerare mai mare a procesului de îmbătrânire decât cei din regiuni mai răcoroase. Pentru a contracara efectele negative ale caniculei, cercetătorii ne sfătuiesc să ne protejăm folosind aerul condiționat, să ne odihnim la umbră și să ne hidratăm constant.

Dr. Cui Guo, coordonator al studiului de la Universitatea din Hong Kong, avertizează: „Dacă expunerea la valurile de căldură continuă de-a lungul anilor, impactul asupra sănătății va fi mult mai semnificativ decât am raportat. De asemenea, valurile de căldură devin mai frecvente și se extind mai mult, ceea ce înseamnă că efectul asupra sănătății ar putea fi considerabil mai mare în viitor”.

Definiția valurilor de căldură

Un val de căldură reprezintă o perioada în care temperaturile depășesc limitele climatice normale pentru o zonă. De exemplu, în Regatul Unit, Met Office consideră un val de căldură atunci când temperaturile maxime zilnice depășesc 25°C în locuri mai reci ca Țara Galilor și 28°C în zone ca Londra, pentru cel puțin trei zile consecutive.

În România, un val de căldură este certificat când temperaturile depășesc valorile obișnuite, având maxime des peste 35°C și un nivel accentuat de disconfort termic. În anul 2025, România s-a confruntat cu mai multe episoade caniculare, primul având loc în iunie, când temperaturile au atins 40°C. În lunile iulie și august, temperaturile au oscilat între 35 și 43°C, iar nopțile au fost tropicale, cu temperaturi ce nu au coborât sub 17–20°C. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) emite alerte meteo pentru a proteja populația și a minimiza riscurile asociate, pe baza acestor condiții.

Impactul căldurii extreme asupra sănătății

Pe termen scurt, căldura excesivă solicită mecanismele naturale de răcire ale corpului uman. Transpirația și creșterea afluxului sanguin spre piele devin esentiale pentru reglarea termică. Totuși, acestea pot stresa inima și rinichii, iar în cazuri de hidratare insuficientă și lipsă de odihnă, riscul de deshidratare, epuizare termică sau chiar insolație letală crește dramatic.

Pe termen lung, expunerea repetată la căldură intensă poate agrava boli cronice, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, respiratorii și renale. Oamenii de știință sugerează că deteriorarea materiei genetice, stresul oxidativ și inflamațiile cronice sunt posibile explicații pentru de ce organismul îmbătrânește mai rapid în astfel de condiții.

Aceste descoperiri se încadrează într-o criză climatică care aduce valuri de căldură mai intense și mai frecvente. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar Franța a înregistrat două valuri de căldură record în această vară, cu temperaturi de peste 43°C. World Weather Attribution estimează că în 2024 sunt, în medie, cu 41 de zile suplimentare de căldură periculoasă la nivel global.

Numărul deceselor cauzate de căldură este alarmant. În vara anului 2022, mai mult de 63.000 de persoane au decedat în Europa din cauza căldurii excesive. Organizația Internațională a Muncii atrage atenția că 2,4 miliarde de oameni sunt expuși stresului termic la locul de muncă, contribuind anual la 22 de milioane de accidente și aproape 19.000 de decese.

Necesitatea unei acțiuni urgente

Noua cercetare subliniază necesitatea urgentă de a implementa politici care să reducă inegalitățile de mediu și să întărească rezistența comunităților la valurile de căldură. Specialiștii cer măsuri speciale de protecție pentru categoriile vulnerabile și o planificare mai eficientă în cadrul sistemului medical, pentru a răspunde acestei provocări de sănătate publică.