Sursa poza: biziday

Introducere: Un raport recent arată că planurile de reînarmare ale NATO ar putea crește substanțial emisiile de dioxid de carbon la nivel global, punând astfel sub semnul întrebării angajamentele climatice ale țărilor membre.

Creșterea cheltuielilor militare și impactul climatic Conform unui raport realizat de Conflict and Environment Observatory, campania de reînarmare a statelor NATO, într-un context de tensiuni internaționale crescute, riscă să compromită obiectivele climatice mondiale. În aceste vremuri, când conflictele armate se multiplică, cheltuielile militare la nivel global au atins o sumă fără precedent de 2,46 trilioane de dolari în 2023.

Experții subliniază că fiecare dolar investit în modernizarea echipamentelor militare contribuie la creșterea emisiilor de carbon. În prezent, armatele la nivel global sunt răspunzătoare pentru aproximativ 5,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar cifra ar putea crește odată cu escaladarea tensiunilor internaționale.

Estimările emisiilor suplimentare Dacă țările NATO, cu excepția SUA, ar mări bugetul de apărare de la 1,5% la 3,5% din PIB, emiterea gazelor cu efect de seră ar putea să crească între 87 și 194 de megatone de CO2 anual, conform inițiativei ReArm Europe. Costul social al acestor emisii ar putea ajunge la 264 de miliarde de dolari pe an.

Consecințele schimbărilor climatice în context militar Studiul arată că producția suplimentară de armament exacerbează criza climaterică, ceea ce ar putea genera noi conflicte. Schimbările climatice afectează deja securitatea internațională, exemple fiind conflictele din Darfur, unde lipsa resurselor, cauzată de schimbările climatice, a alimentat tensiunile.

Creșterea tensiunilor geopolitice Indicatorii globali relevă o intensificare a eforturilor militare în 108 țări anul acesta, din care 92 sunt deja implicate în conflicte armate. Nu doar Europa este afectată; tensiuni crescute se observă și între China și SUA sau în regiunea India-Pakistan.

România și strategia militară europeană Cheltuielile militare în UE au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024, semnalând un trend ascendent care ar putea continua. Cercetătorii estimează că emisiile rezultate din reînarmarea NATO ar putea echivala cu emisiile totale ale unei țări de dimensiunea Pakistanului.

Îngrijorările economice și climatice Această creștere a emisiilor pune un semn de întrebare asupra strategiilor economice și de mediu ale NATO. Costurile asociate escaladării militare sunt semnificative, iar reducerea resurselor pentru inițiativele climatice devine o preocupare.

Specialiștii subliniază că, în timp ce armatele contribuie substanțial la emisiile de carbon prin consumul de combustibili fosili și producția intensivă de echipamente din oțel și aluminiu, finanțarea militară ar trebui reorientată pentru a sprijini politici de mediu mai durabile.