România ar putea include evaziunea fiscală în Strategia de Apărare Națională, implicând serviciile de informații pentru combaterea acesteia la scară largă.

România ar putea include evaziunea fiscală în Strategia de Apărare Națională, implicând serviciile de informații pentru combaterea acesteia la scară largă. Sursa poza si informatii: romania-insider

România analizează includerea evaziunii fiscale în strategia națională de apărare și utilizarea serviciilor de informații

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se pregătește să discute, în următoarea sa ședință din această lună, despre posibilitatea integrării evaziunii fiscale la scară largă în Strategia Națională de Apărare și implicarea serviciilor de informații în investigarea sa. Președintele Nicușor Dan a confirmat pentru G4media.ro că aceste teme se află pe agenda discuțiilor. În timp ce prima decizie ar putea inspira încredere în piața financiară, utilizarea serviciilor de informații ar putea întâmpina provocări constituționale semnificative.

Președintele Dan a avut deja o discuție pe această temă cu prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu, care a declarat că analizează oportunitatea modificării Strategiei Naționale de Apărare pentru a aloca mai multe resurse instituționale luptei împotriva evaziunii fiscale.

„Suntem într-un moment în care trebuie să transmitem un semnal de încredere pieței financiare și investitorilor cu privire la măsurile economice pentru a doua jumătate a anului 2025. Sunt optimist că vom reuși să combatem eficient evaziunea de anvergură, dar efectele concrete vor fi vizibile în 2026,” a declarat președintele Dan.

Pentru ca aceste măsuri să fie adoptate, va fi necesar sprijinul majorității parlamentare, întrucât Strategia Națională de Apărare trebuie aprobată de Parlament până la 30 iunie.

România a mai implicat în trecut serviciile de informații în investigarea cazurilor de corupție, însă abordarea a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională (CCR). În februarie 2020, Curtea a decis că interceptările realizate cu tehnologia Serviciului Român de Informații (SRI) pe baza unui mandat de securitate națională emis de Înalta Curte erau neconstituționale, iar probele obținute astfel au fost eliminate din dosare.

Integrarea combaterii evaziunii fiscale în strategia națională ar putea transforma modul în care România abordează această problemă economică și ar impune o reexaminare atentă a cadrului legal privind utilizarea resurselor de informații. Rămâne de văzut cum vor fi depășite aceste piedici constituționale și ce impact va avea colaborarea serviciilor de informații în lupta împotriva evaziunii fiscale pe termen lung.

(Foto sursă: Bacho12345/Dreamstime.com)


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"