România în Fața Celei Mai Mari Scăderi a Producției de Cereale în 2024, Din Nou În Criză

România în Fața Celei Mai Mari Scăderi a Producției de Cereale în 2024, Din Nou În Criză Sursa poza: Economica.net

Într-un context climatic tot mai impredictibil, România a fost inclusă din nou pe lista roșie a regiunilor europene puternic afectate de secetă. Deși prognozele de la începutul anului păreau promițătoare, o analiză recentă a Centrului Comun de Cercetare (JRC) a subliniat că țara noastră, alături de alte regiuni din Europa, se confruntă cu o lipsă critică de precipitații.

Monitorizări alarmante și prognoze pesimiste

Conform monitorizărilor agricole la nivel european și estimărilor care se întind până în iunie 2025, un deficit semnificativ de apă persistă în țări precum România, Bulgaria, Ungaria și nordul Germaniei. Aceste zone, care depind de o aprovizionare stabilă de apă pentru a-și menține ritmul de producție agricolă, sunt în prezent într-o situație precară. Situația nu este mai bună nici în Ucraina, unde deficitul de precipitații afectează majoritatea teritoriului, cu un impact negativ asupra producțiilor din zonele estice. În Turcia, vremea rece și uscată contribuie și ea la dificultățile agricole.

Geruri severe și precipitații excesive

Adevărate fenomene climatice contrastante afectează părți diferite ale continentului. Deși principalul factor de îngrijorare este seceta, gerurile intense au fost observate în estul Germaniei și vestul Poloniei, în timp ce sudul și vestul Europei se confruntă cu precipitații excesive. Aceasta include regiunile din sudul Portugaliei, sudul Spaniei, nordul și centrul Italiei, precum și nordul Franței. Aceste condiții climatice variate și imprevizibile îngreunează și mai mult activitățile agricole.

Situația cultivării grâului

Conform ultimelor informații din buletinele GEOGLAM, condițiile de cultivare a grâului de iarnă sunt diverse în întreaga Europă, fiind influențate semnificativ de perioadele prelungite de secetă. În timp ce, în general, condițiile sunt favorabile, anumite părți din România și Bulgaria raportând dificultăți în menținerea randamentului din cauza lipsei de precipitații.

Prognoze îmbunătățite pentru România

Cu toate că regiunea estică a României continuă să fie afectată de secetă, ultimele prognoze JRC sugerează un an agricol peste așteptări. Estimările pentru randamentul mediu al grâului au fost ajustate pozitiv, de la 4,58 la 4,87 tone per hectar, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de prognozele din martie. Dacă aceste previziuni se confirmă, România ar putea înregistra randamente cu 18% mai mari decât media ultimilor cinci ani și cu 6% față de anul trecut.

Producția de cereale din anul precedent

În anul anterior, România a produs 17,87 milioane de tone de cereale boabe, o scădere față de cele 20,5 milioane de tone din 2023. Specific, producția de grâu a fost de 9,29 milioane de tone, porumbul a realizat 5,99 milioane de tone, în timp ce orzul și orzoaica au adunat 2,19 milioane de tone. Această producție a fost cea mai mică din ultimul deceniu, ceea ce subliniază provocările continue cu care se confruntă sectorul agricol din România.

Aceste evidențieri subliniază nevoia urgentă de soluții durabile și inovatoare pentru a combate efectele schimbărilor climatice și a sprijini sectoarele vitale ale agriculturii din Europa. România, ca și alte state afectate, trebuie să caute strategii eficiente pentru a se adapta la aceste condiții meteorologice tot mai volatile.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"