Sursa poza: romania-insider

România intenționează să majoreze semnificativ cheltuielile de apărare și să-și întărească capabilitățile militare în anii următori, conform președintelui interimar Ilie Bolojan. În urma unei întruniri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desfășurată pe 30 aprilie, Bolojan a prezentat un plan pe termen lung destinat fortificării securității naționale și alinierea acesteia cu obiectivele NATO și ale Uniunii Europene.

Un element central al acestui plan este creșterea treptată a bugetului de apărare al României până în 2030. Scopul acestei măsuri este ca România să contribuie mai activ la securitatea europeană și să își întărească propriile apărări, în special pe Flancul Estic al NATO, a subliniat Ilie Bolojan.

Ministrul Apărării este însărcinat cu prezentarea acestor angajamente în cadrul negocierilor tehnice ce vor precede Summitul NATO de la Haga din iunie.

Pentru a susține aceste inițiative, România plănuiește să acceseze un împrumut special de la Uniunea Europeană, destinat să sprijine statele membre în investițiile pentru apărare. Acest împrumut pe termen lung, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani și un interval de grație de 10 ani, permite modernizarea forțelor armate fără a pune presiune imediată pe bugetul național, a explicat președintele.

Un grup de lucru, coordonat de biroul prim-ministrului și sprijinit de Ministerele Apărării și Economiei, va fi responsabil pentru procedura de aplicare a acestui finanțament.

O parte din investiții va fi direcționată către contractele cu industria de apărare a României, atât sectorul public, cât și cel privat. Guvernul își propune să formeze parteneriate care să respecte cerințele de finanțare ale UE și să stimuleze capabilitățile de producție locale.

Până la mijlocul lunii iunie, înainte de summitul NATO, România ar trebui să prezinte o listă detaliată a proiectelor de apărare pe care intenționează să le finanțeze din programul de credit al UE.

CSAT a discutat, de asemenea, despre o nouă Lege Națională de Apărare, care face parte dintr-un pachet mai amplu de patru legi legate de apărare. Două dintre acestea au fost deja adoptate de Parlament și urmează să intre în vigoare în mai. Celelalte două sunt în curs de examinare și se preconizează că vor fi finalizate și aprobate până în iunie.

Actualizările legislative au scopul de a moderniza cadrul de apărare al României și de a integra mai eficient operațiunile militare cu forțele aliate, în special în perioada de pregătire și planificare în timp de pace.

În plus, România și-a actualizat planul național de mobilitate militară, care include atât infrastructură civilă, cât și rute militare strategice. Un nou coridor Nord-Sud, care leagă România de Balcani, a fost adăugat, iar un nou pod peste Dunăre a fost inclus ca proiect prioritar.

Această infrastructură este considerată crucială pentru îmbunătățirea mobilității militare în Europa de Sud-Est în anii ce vin.