Sursa poza: Economica.net

În contextul unui an de provocări semnificative pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, România reușește totuși să își mențină un loc important pe harta globală a vinului. Deși producția de vin a scăzut în 2024 cu 19,8%, atingând 3,7 milioane de hectolitri, țara noastră continuă să fie un reper datorită suprafețelor viticole extinse și a consumului intern relativ stabil.

O Suprafață Viticolă De Top

Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), România se menține în topul țărilor cu mari suprafețe cultivate cu viță de vie, ocupând poziția a opta la nivel mondial. Suprafața totală cultivată este de 187.000 de hectare, incluzând 8.179 hectare dedicate strugurilor de masă. În comparație cu anul precedent, aceasta a înregistrat o ușoară creștere de 0,1%, ceea ce subliniază potențialul agricol al României într-un context european în care multe țări se confruntă cu un declin.

Consumul Intern: Între Scădere și Stabilitate

În pofida unui declin de 11,4% în consumul intern, cifrele se mențin cu 4% peste media ultimilor cinci ani. În 2024, românii au consumat aproximativ 3 milioane de hectolitri de vin. Această situație arată o anumită reziliență a pieței interne, care reușește să se adapteze presiunilor economice și inflaționiste, oferind producătorilor locali un motiv de optimism.

Un Context Global Dificil

Anul 2024 a pus la încercare industria vinului la nivel mondial, cu o producție globală estimată de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) la 225,8 milioane de hectolitri. Este cel mai redus nivel din 1961, o situație alimentată de condițiile climatice ostile și schimbările de comportament ale consumatorilor. Consumul global a scăzut, de asemenea, la 214,2 milioane de hectolitri, semnalând o tendință descrescătoare începută în 2018, legată de schimbările preferințelor generaționale și presiunile economice.

Europa și Provocările Sale

În cadrul Uniunii Europene, producția de vin a atins 138,3 milioane de hectolitri, marcând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia, Franța și Spania rămân cei mai mari producători, dar s-au confruntat cu scăderi semnificative. Însă, valoarea exporturilor rămâne ridicată datorită prețurilor medii mari per litru, stimulând astfel menținerea unei piețe internaționale dinamice.

Direcții de Viitor

În aceste condiții, OIV subliniază importanța adaptării la schimbările climatice și inovația în viticultură ca priorități strategice pentru viitor. Producătorii trebuie să găsească soluții pentru a se adapta la noile condiții climatice și să își diversifice ofertele pentru a răspunde noilor preferințe ale consumatorilor, inclusiv ale generației tinere.

Cu aceste date în vedere, România se află într-o poziție particulară: deși producția a scăzut, poziția sa pe piața internațională nu este amenințată. Adaptabilitatea și reziliența sunt esențiale pentru a depăși provocările curente și pentru a asigura un viitor sustenabil al industriei vitivinicole. Aceși pași sunt vitali nu doar pentru menținerea prezenței pe piața mondială, ci și pentru consolidarea industriei naționale într-un climat economic tot mai provocator.