Sursa poza: Ziaristi

Armata Română se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește dotările sale, în ciuda investițiilor notabile comparativ cu alte țări din regiune. Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Secției operații informaționale din cadrul NATO JFC Naples, Italia, oferă o perspectivă clară asupra acestor deficiențe și subliniază urgența de a accelera procesele de modernizare.

Deficiențe majore în sistemele de apărare antiaeriană

Una dintre principalele preocupări subliniate de contraamiral este lipsa sistemelor antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, cunoscute sub numele de SHORAD/VSHORAD. Acestea sunt esențiale pentru a asigura o apărare antiaeriană stratificată eficientă. În prezent, resursele existente precum sistemul PATRIOT și baza de la Deveselu nu sunt suficiente fără suportul oferit de SHORAD/VSHORAD, care ar asigura protecția necesară împotriva amenințărilor aeriene apropiate.

Probleme persistente cu armamentul și muniția

Contraamiralul Ciorobea punctează și nevoia acută de a înlocui armele AKM cu versiuni modernizate. Aceste upgrade-uri există, însă producția lor întârzie considerabil. De asemenea, producția locală de muniție și pulberi explozive este insuficient dezvoltată, ceea ce creează vulnerabilități semnificative pentru forțele armate. În contextul actual, un accent mai mare pe producția internă de arme și muniții s-ar dovedi crucial.

Situația precară a Forțelor Navale

Pe lângă provocările menționate, Forțele Navale se află într-o situație dificilă. Cele două fregate deținute de România nu au fost încă modernizate, deși este planificată echiparea acestora cu rachete moderne NSM (Naval Strike Missile). Între timp, programul pentru corvetele europene nu va fi finalizat cu un prototip funcțional decât după anul 2030. Problema nu constă doar în achiziționarea echipamentelor, ci și în pregătirea operatorilor, proces care este costisitor și de lungă durată.

Investiții semnificative, dar rezultate discutabile

În ciuda acestor neajunsuri, România a cheltuit anul trecut 8,7 miliarde de dolari pentru apărare, o sumă cu 43% mai mare față de 2023, atingând astfel 2,3% din PIB. În ceea ce privește cheltuielile militare, România se situează pe locul 31 la nivel global, depășind țări cu o lungă tradiție militară. Totuși, aceste investiții nu par să fie suficient de rapide sau direcționate adecvat pentru a soluționa problemele stringente de echipare ale armatei.

Concluzie

Deși România alocă resurse semnificative pentru apărare, coerența și viteză demersurilor de modernizare rămân sub semnul întrebării. Necesitatea adoptării unor sisteme de apărare antiaeriană mai eficiente și producția internă mult mai bine dezvoltate sunt imperative pentru a asigura că forțele armate române sunt bine echipate și pregătite pentru provocările viitorului.