Sursa poza: ExpressPress

Pe scena mondială se joacă un joc complex de influențe, iar liderii marilor puteri, Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, îmbracă mantia strategilor care trasează liniile invizibile ale sferelor de influență. În această rearanjare strategică, o întrebare esențială iese în față: care este locul României și al Mării Negre în această hartă geopolitică dinamică?

O Hartă În Mișcare

În ciuda tensiunilor comerciale dintre SUA și China, regulile jocului sunt dictate de limite și sfidează barierele tradiționale. Un apel telefonic între Trump și Putin, urmat de o serie de întâlniri diplomatice mediate de americani în Arabia Saudită, reflectă mai mult o încercare de a normaliza relațiile decât de a rezolva conflictul din Ucraina.

Deși s-a ajuns la o propunere pentru o încetare temporară a focului și la un acord care vizează stoparea atacurilor în Marea Neagră, realitatea de pe teren rămâne tensionată. Condițiile impuse de Moscova par inaccesibile, iar conflictul persistă.

Acest scenariu amintește de Conferința de la Ialta din 1945, când viitorul Europei de Est era conturat fără participarea sa directă — o paralelă sumbră cu discuțiile actuale despre Ucraina și destinele sale, conform declarațiilor Vesselei Tcerneva de la Consiliul European pentru Relații Externe.

România și Marea Neagră: Piese de Schimb sau Jucători Cheie?

Sub conducerea președintelui Erdogan, Turcia a preluat inițiativa de a conduce negocierile din regiunea Mării Negre, punându-și amprenta asupra acestui punct strategic vital. Este clar că ambele națiuni, Ucraina și Rusia, își dau întâlnire indirect, sub palatul Bosforului, pentru a dezbate siguranța navigației maritime.

Marea Neagră rămâne un punct fierbinte în calculele Kremlinului, controlul asupra acesteia fiind un obiectiv strategic esențial, motiv care a stat la baza invaziei Ucrainei. SUA, într-o aparentă manifestare de prudență sau poate concentrare strategică, cochetează cu ideea ridicării sancțiunilor asupra transportului maritim rusesc în Marea Neagră.

Această tendință poate permite un avans semnificativ al influenței ruse în Europa de Est, unde state ca România au mai mult ca oricând de suferit în fața unei penetrări non-beligerante din partea Rusiei.

Concluzii și Perspective

În atmosfera tensionată de astăzi, harta influenței globale nu este cioplită în piatră. Fiecare decizie luată de marile puteri poate transforma parteneriate, poate desființa alianțe sau poate crea noi axe de colaborare. În această lume sfredelită de interese complexe, România și Marea Neagră ar putea fie să fie păpușate de puterile mari, fie să devină piloni cheie în balansul geopolitic al Europei.

Rămâne de văzut dacă evoluțiile recente vor conduce la un nou echilibru mondial sau la o diviziune accentuată a sferelor de influență, însă un lucru este cert: în jocul de șah al super-puterilor, pionii pot schimba balansul unei întregi desfășurări, iar România, prin poziția sa geografică și strategică, are un rol mai crucial decât ar părea la prima vedere.