Sursa poza: ExpressPress

România se confruntă cu o dilemă financiară majoră: în vreme ce planifică dublarea bugetului pentru apărare, țara se luptă cu un deficit bugetar record. Sub presiunea Comisiei Europene de a reduce un deficit de 9,3% din PIB, România trebuie, de asemenea, să răspundă solicitării NATO de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB în următorii ani.

Dificultăți economice și riscuri internaționale

Situația este complicată și de amenințările Uniunii Europene cu tăieri de fonduri, în valoare de 44 de miliarde de euro, dacă România nu își respectă obiectivele de reducere a deficitului. Practic, acest lucru înseamnă că România, cu un buget proiectat la 350 de miliarde de euro, are o lipsă de peste 30 de miliarde. Începând din 2020, această problemă nu a făcut decât să se agraveze, fiind alimentată de guvernări ineficiente care au crescut deficitul an de an și au generat o inflație severă.

Internațional, contextul este de asemenea dificil. Presiunile vin și din partea potențialului reaprinderii unor tensiuni globale. Donald Trump, dacă ar reveni la cârma SUA, ar putea impune aliaților NATO să majoreze cheltuielile pentru apărare, atitudine susținută și de actualul secretar general al NATO, Mark Rutte. Neconformarea ar putea atrage dezangajarea militară a SUA de la articolul 5 al Tratatului NATO, care garantează sprijinul reciproc între statele membre.

România și provocările interne

Președintele român, Nicușor Dan, a promis că va aduce bugetul de apărare la 5% din PIB, concomitent cu susținerea industriei naționale de apărare. Totuși, detaliile privind sursele de finanțare sunt vagi. O creștere cu 1,5% a bugetului ar adăuga alte 5 miliarde de euro la cheltuieli, într-o perioadă în care fiecare euro ar trebui economisit.

Hari Bucur Marcu, un expert de renume în economie militară, ridică probleme relevante legate de sustenabilitatea acestui plan. Potrivit lui, România nu doar că trebuie să gestioneze eficient resursele, dar să și evite transformarea acestor sume în obiectiv de fraudă și risipă.

Lipsa de experți și risipa bugetară

România se confruntă, de asemenea, cu o acută lipsă de experți capabili să dezvolte strategii financiare eficiente. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este singura instituție românească de învățământ superior plasată în primele 1.000 din lume, argumentează expertul. Acest deficit de expertiză este preocupant, mai ales în planificarea apărării naționale și a politicilor economice sustenabile.

Bucur Marcu subliniază că de prea multe ori, resursele sunt irosite din cauza planificării defectuoase și a unei gestionări ineficiente. Spre exemplu, fondurile sunt cheltuite pe muniții care se degradează rapid sau pe proiecte care nu aduc valoare adăugată.

Concluzii și viitor

Expertul avertizează că, fără o abordare strategică și transparentă, majorarea bugetului de apărare ar putea să ducă doar la un alt ciclu de datorii și abuzuri. În plus, este nevoie de identificarea soluțiilor și a surselor de venituri alternative, dincolo de simplele impozite și taxe crescute.

Problema ține nu doar de bani sau de politicieni, ci și de strategii și abordări inovatoare care să susțină dezvoltarea pe termen lung. Doar prin regândirea radicală a modului în care sunt planificate și gestionate resursele, România poate spera să atingă stabilitatea economică necesară pentru a face față riscurilor globale actuale.