Piața autovehiculelor electrice din România a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2024, marcând cel mai abrupt declin dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Această tendință îngrijorătoare se manifestă într-un context în care majoritatea țărilor europene raportează creșteri sau stabilizări ale vânzărilor de vehicule cu propulsie electrică. Analiza detaliată a datelor furnizate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) și Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) relevă o imagine complexă a sectorului auto românesc, cu implicații profunde pentru politicile de mediu și dezvoltarea infrastructurii de transport.

În perioada ianuarie-septembrie 2024, România a înregistrat o scădere de 37% a vânzărilor de mașini complet electrice comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această diminuare accentuată a fost amplificată de o prăbușire și mai drastică în luna septembrie, când vânzările au scăzut cu 56% față de aceeași lună din 2023. Aceste cifre plasează România într-o poziție unică și îngrijorătoare în peisajul european al mobilității electrice, contrastând puternic cu tendințele observate în alte state membre UE.

În primele trei trimestre ale anului 2024, piața auto europeană a prezentat o creștere modestă, dar semnificativă. Conform datelor ACAROM, numărul total de autoturisme înmatriculate în Uniunea Europeană a atins cifra de 7.993.829 unități, marcând o creștere de 0,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție pozitivă, deși marginală, indică o recuperare treptată a sectorului auto european după perturbările cauzate de pandemia de COVID-19 și problemele în lanțurile de aprovizionare.

Din totalul vehiculelor înmatriculate la nivel european, segmentul mașinilor complet electrice a înregistrat o ușoară scădere. Cu 1.047.843 de unități vândute, acest segment a cunoscut o diminuare de 5,9% comparativ cu perioada similară din 2023. În contrast, vehiculele cu propulsie hibridă, inclusiv cele plug-in, au înregistrat o creștere semnificativă de 14%, ajungând la 2.954.684 de unități vândute.

Aceste cifre sugerează o schimbare în preferințele consumatorilor europeni, care par să favorizeze tehnologiile hibride ca o soluție de tranziție către mobilitatea complet electrică. Această tendință poate fi atribuită unei combinații de factori, incluzând preocupările legate de autonomia bateriilor, disponibilitatea infrastructurii de încărcare și costurile inițiale mai ridicate ale vehiculelor complet electrice.

În ciuda declinului înregistrat în segmentul vehiculelor electrice, România și-a menținut o poziție relativ stabilă în clasamentul european al vânzărilor auto totale. Cu un volum de 115.509 autoturisme noi înmatriculate în primele nouă luni ale anului 2024, țara noastră s-a situat pe locul 14 în Uniunea Europeană. Acest rezultat reprezintă o creștere de 4,3% față de perioada corespunzătoare din 2023, indicând o reziliență a pieței auto românești în ansamblu.

Din totalul înmatriculărilor noi în România, doar 7.378 de unități au fost vehicule complet electrice, marcând o scădere dramatică de 37,3% comparativ cu anul precedent. În contrast, segmentul vehiculelor hibride a înregistrat o creștere robustă de 32,6%, ajungând la 43.237 de unități. Este important de menționat că, în cazul României, datele pentru vehiculele hibride nu includ modelele plug-in, ceea ce sugerează că creșterea reală în acest segment ar putea fi chiar mai mare.

Această discrepanță între evoluția vânzărilor de vehicule electrice și hibride în România reflectă o serie de factori specifici pieței locale, incluzând preferințele consumatorilor, politicile guvernamentale și dezvoltarea infrastructurii de încărcare.

Analiza Detaliată a Declinului Vânzărilor de Mașini Electrice în România

Declinul de 37% înregistrat de România în vânzările de mașini complet electrice în primele nouă luni ale anului 2024 reprezintă cea mai accentuată scădere din Uniunea Europeană. Această tendință negativă s-a intensificat în mod alarmant în luna septembrie, când s-a înregistrat o prăbușire de 56% comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Concret, în septembrie 2024, doar 501 mașini electrice au fost înmatriculate în România, în comparație cu 1.147 unități în aceeași lună din 2023.

Această evoluție contrastează puternic cu tendințele observate în alte state membre UE. De exemplu, în aceeași perioadă:

• Danemarca a înmatriculat 60.845 de mașini electrice
• Franța a înregistrat 216.841 de unități
• Germania a atins cifra de 276.390 de vehicule electrice vândute
• Spania a raportat 37.994 de înmatriculări de mașini electrice Aceste cifre subliniază disparitatea semnificativă între România și alte țări europene în ceea ce privește adoptarea vehiculelor electrice, ridicând întrebări importante despre factorii care contribuie la această situație.

Declinul dramatic al vânzărilor de mașini electrice în România poate fi atribuit unei combinații complexe de factori:

• Infrastructura de încărcare insuficientă: Lipsa unei rețele extinse și bine distribuite de stații de încărcare reprezintă un obstacol major în adoptarea vehiculelor electrice. Anxietatea legată de autonomie rămâne o preocupare semnificativă pentru potențialii cumpărători.

• Costurile inițiale ridicate: În ciuda subvențiilor guvernamentale, prețurile de achiziție ale mașinilor electrice rămân considerabil mai mari decât cele ale vehiculelor convenționale, descurajând mulți consumatori.

• Incertitudini legate de politicile de susținere: Fluctuațiile și neclaritățile în programele de stimulare a achiziției de vehicule electrice pot crea confuzie și reticență în rândul cumpărătorilor.

• Preferințele consumatorilor: Există o tendință de orientare către vehiculele hibride, percepute ca o soluție de compromis între eficiența energetică și practicitatea utilizării.

• Constrângeri economice: Contextul economic general, marcat de inflație și incertitudini, poate determina consumatorii să amâne achiziții majore sau să opteze pentru alternative mai puțin costisitoare.

Disponibilitatea limitată a modelelor: Gama de modele electrice disponibile pe piața românească poate fi mai restrânsă comparativ cu alte piețe europene, limitând opțiunile consumatorilor.

Declinul vânzărilor de mașini electrice în România are implicații semnificative pentru obiectivele naționale și europene de reducere a emisiilor de carbon și promovare a mobilității durabile. Uniunea Europeană și-a stabilit ținte ambițioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, iar adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice este considerată un element cheie în atingerea acestor obiective.

Situația actuală din România ridică întrebări serioase despre capacitatea țării de a-și îndeplini angajamentele în cadrul strategiilor europene de combatere a schimbărilor climatice. Este necesară o reevaluare urgentă a politicilor și strategiilor naționale pentru a inversa această tendință și a alinia România la direcția generală a Uniunii Europene în materie de mobilitate electrică.

Comparație cu Alte Segmente ale Pieței Auto

În contrast cu declinul înregistrat în segmentul mașinilor electrice, piața auto românească a prezentat evoluții pozitive în alte categorii. Creșterea de 32,6% în vânzările de vehicule hibride (excluzând modelele plug-in) indică o preferință clară a consumatorilor români pentru această tehnologie de tranziție.

Această tendință se aliniază cu evoluțiile observate la nivel european. Conform datelor ACEA, în septembrie 2024, vânzările de mașini hibride (fără plug-in) au atins o cotă de piață de 32,8% în Uniunea Europeană, depășind pentru prima dată segmentul mașinilor pe benzină, care a înregistrat o cotă de 29,8% și o scădere de 17,9% față de anul precedent.

Aceste cifre sugerează o transformare graduală a preferințelor consumatorilor europeni, cu o tendință clară către tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic, dar care oferă în același timp flexibilitatea și autonomia asociate cu vehiculele convenționale.

Pentru a contracara declinul actual și a stimula adoptarea vehiculelor electrice în România, sunt necesare strategii și politici cuprinzătoare:

• Îmbunătățirea infrastructurii de încărcare: Investiții masive în extinderea și modernizarea rețelei de stații de încărcare, cu accent pe acoperirea uniformă a teritoriului național.

• Revizuirea schemelor de subvenții: Adaptarea programelor de stimulente financiare pentru a le face mai atractive și accesibile unui segment mai larg al populației.

• Educație și conștientizare: Campanii de informare pentru a educa publicul cu privire la beneficiile pe termen lung ale vehiculelor electrice și pentru a combate miturile și prejudecățile existente.

• Parteneriate public-private: Colaborarea între autoritățile publice și sectorul privat pentru a accelera dezvoltarea ecosistemului de mobilitate electrică.

• Stimulente fiscale: Introducerea unor măsuri fiscale suplimentare pentru a reduce costul total de proprietate al vehiculelor electrice.

• Promovarea inovației: Sprijinirea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor de baterii și al sistemelor de propulsie electrică.

• Adaptarea legislației: Revizuirea cadrului legal pentru a facilita adoptarea și utilizarea vehiculelor electrice, inclusiv în zonele urbane.

Perspective de Viitor pentru Piața Auto Românească

În ciuda declinului actual în segmentul vehiculelor electrice, perspectivele pe termen lung ale pieței auto românești rămân potențial pozitive. Factori precum presiunea crescândă pentru reducerea emisiilor, îmbunătățirile tehnologice continue în domeniul bateriilor și propulsiei electrice, precum și angajamentele ferme ale producătorilor auto de a-și electrifica gamele de produse, sugerează că tendința actuală ar putea fi temporară.

Este de așteptat ca, pe măsură ce barierele identificate sunt abordate sistematic, piața românească să se alinieze treptat cu tendințele europene mai largi. Acest lucru va necesita însă un efort concertat din partea tuturor actorilor implicați - autorități publice, producători auto, furnizori de infrastructură și consumatori.

Declinul vânzărilor de mașini electrice în România are implicații semnificative pentru industria auto locală, care joacă un rol important în economia națională. Producătorii și furnizorii locali vor trebui să se adapteze rapid la schimbările în preferințele consumatorilor și la noile cerințe tehnologice pentru a rămâne competitivi pe piața europeană.

Această situație poate reprezenta atât o provocare, cât și o oportunitate pentru industria auto românească. Pe de o parte, există riscul de a rămâne în urmă în cursa tehnologică globală. Pe de altă parte, tranziția către mobilitatea electrică oferă șansa de a dezvolta noi competențe și de a atrage investiții în sectoare de înaltă tehnologie.

Autoritățile române joacă un rol crucial în modelarea viitorului pieței de mașini electrice. Acțiunile și politicile guvernamentale pot influența semnificativ ritmul de adoptare a acestei tehnologii. Printre măsurile cheie care ar putea fi luate în considerare se numără:

• Revizuirea și îmbunătățirea programului Rabla Plus: Adaptarea acestui program pentru a oferi stimulente mai atractive și mai accesibile pentru achiziția de vehicule electrice.

• Investiții în infrastructura publică de încărcare: Alocarea de fonduri pentru dezvoltarea unei rețele naționale de stații de încărcare rapide și ultra-rapide.

• Facilități fiscale pentru companii: Introducerea unor stimulente fiscale pentru companiile care adoptă flote de vehicule electrice sau instalează infrastructură de încărcare.

• Politici urbane favorabile: Implementarea unor măsuri precum parcări gratuite sau acces preferențial în zonele centrale pentru vehiculele electrice.

• Colaborare cu sectorul privat: Stabilirea unor parteneriate public-private pentru accelerarea dezvoltării ecosistemului de mobilitate electrică.

Concluzii și Perspective

Declinul dramatic al vânzărilor de mașini electrice în România în primele nouă luni ale anului 2024 reprezintă un semnal de alarmă pentru toți actorii implicați în tranziția către o mobilitate mai durabilă. Această situație contrastează puternic cu tendințele observate în majoritatea țărilor europene și subliniază necesitatea unor acțiuni urgente și coordonate.

Pentru a inversa această tendință și a alinia România la obiectivele europene de mobilitate electrică, este esențială o abordare holistică care să implice îmbunătățirea infrastructurii, revizuirea politicilor de stimulare, educarea consumatorilor și sprijinirea inovației în industria auto locală.

În ciuda provocărilor actuale, potențialul pe termen lung al pieței de mașini electrice din România rămâne semnificativ. Cu strategii adecvate și un angajament ferm din partea tuturor părților implicate, există oportunitatea de a transforma această criză într-un catalizator pentru o tranziție accelerată către un sistem de transport mai curat și mai eficient.

Monitorizarea atentă atentă a evoluției pieței în lunile și anii următori va fi crucială pentru a evalua eficacitatea măsurilor implementate și pentru a ajusta strategiile în consecință. Este esențial ca România să nu rămână în urmă în această tranziție globală către mobilitatea electrică, ci să se poziționeze ca un actor proactiv și inovator în peisajul auto european.