Romgaz cere în instanță dizolvarea Greenpeace România din cauza insolvenței și a abuzului de structură, anunță ministrul energiei Sebastian Burduja
Sursa poza: romania-insider
Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a inițiat o acțiune legală prin care solicită dizolvarea organizației Greenpeace CEE România. Această acțiune se bazează pe acuzații de insolvență și utilizarea incorectă a structurii organizației pentru a evita responsabilitatea financiară, a anunțat ministrul energiei, Sebastian Burduja. Demersul juridic a fost depus printr-o subsidiară a Romgaz implicată în proiectul offshore de gaze Neptun Deep și a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 din București.
Conform declarațiilor ministrului Burduja, legea oferă acces liber la justiție și permite Greenpeace să conteste proiecte de miliarde de euro. În schimb, când aceste acțiuni sunt considerate nefondate, ONG-urile ar trebui să răspundă - măcar pentru cheltuielile de judecată - dacă instanța decide astfel. "Legea este valabilă pentru toți, și nimeni nu este deasupra ei," a accentuat ministrul.
Anterior, Greenpeace a contestat proiectul Neptun Deep în instanță, dar cererile lor au fost respinse de deciziile civile pronunțate la începutul acestui an, cu obligația de a plăti costuri legale în valoare de 380.000 RON.
Sebastian Burduja a dezvăluit că, după ce Romgaz a inițiat procedurile de punere în aplicare, s-a constatat că Greenpeace România este insolvabilă, fără niciun activ, proprietate mobiliară sau imobiliară, rezerve de numerar sau conturi bancare.
"Într-adevăr," a subliniat ministrul, "Romgaz a descoperit că donațiile solicitate de la public pentru a finanța activitățile Greenpeace în România sunt colectate de o altă fundație, cu același nume Greenpeace CEE (Europa Centrală și de Est) România, dar cu un alt cod de identificare fiscală. Această fundație Greenpeace CEE este insolvabilă și este folosită ca paravan de o altă entitate juridică pentru a evita orice formă de răspundere financiară prevăzută de lege."
Această situație ridică întrebări serioase privind structura și funcționarea organizațiilor neguvernamentale ce operează în România, mai ales în contextul unor proiecte energetice de amploare care atrag atenția presei și publicului larg. Deși procesul legal inițiat de Romgaz este abia la început, cazul va fi cu siguranță urmărit cu interes, având implicații majore atât pentru industria energetică, cât și pentru asociațiile non-profit care activează în domenii similare.
Acest conflict legal reliefează nu doar tensiunile dintre interesul comercial al unor mari companii de energie și agenda ecologistă a ONG-urilor, ci și nevoia de transparență și responsabilitate în ambele tabere. Pe măsură ce cazul evoluează, este esențial ca procedurile judiciare să clarifice eventualele lacune legale și contabile care permit astfel de situații. Ceea ce rămâne de văzut este dacă instanța va reuși să stabilească un precedent care să îmbunătățească cadrul legal existent și să asigure o gestionare corectă a resurselor și a responsabilităților financiare.