Deși ideea unui salariu minim european care să asigure un trai decent pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană poate părea generoasă la prima vedere, economiștii avertizează că impunerea unei astfel de măsuri fără a ține cont de nivelul productivității ar putea avea consecințe grave. Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, atrage atenția asupra faptului că un salariu minim peste nivelul productivității, stabilit prin decizie politică, poate provoca șomaj și falimente în rândul companiilor.

Înainte de a analiza impactul potențial al acestei măsuri, este esențial să clarificăm că salariul minim european nu reprezintă o valoare unică aplicabilă tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În schimb, este vorba despre o procedură de stabilire a salariului minim la nivel național, bazată pe anumite criterii.

Conform Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, statele membre trebuie să transpună prevederile acesteia în legislația națională până la 15 noiembrie 2024. Una dintre cerințe este ca salariul minim pe economie să se încadreze în cel puțin 50% din salariul mediu.

De ce nu un salariu minim unic la nivelul UE?

Întrebarea legitimă care se ridică este: de ce nu se stabilește un salariu minim unic la nivelul Uniunii Europene? Răspunsul rezidă în diferențele semnificative de productivitate și putere de cumpărare între statele membre. Un salariu minim unic ar fi fie prea scăzut pentru țările bogate, fie prea ridicat pentru cele mai puțin dezvoltate, ceea ce ar conduce la dezechilibre economice și sociale.

Prin urmare, abordarea adoptată este de a permite fiecărei țări să-și stabilească propriul salariu minim, ținând cont de circumstanțele economice și sociale specifice, dar respectând anumite criterii minime stabilite la nivel european.

Impactul salariului minim european asupra economiei românești

În cazul României, guvernul a decis ca, începând cu 1 iulie 2023, salariul minim să crească de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, o majorare de care vor beneficia aproximativ 1,8 milioane de angajați. Această decizie reprezintă un pas către implementarea Directivei europene menționate anterior.

Cu toate acestea, economiștii atrag atenția asupra potențialelor efecte negative pe termen lung ale unei astfel de măsuri, dacă aceasta nu este corelată cu productivitatea.

Riscul de șomaj și falimente

Radu Nechita, cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, avertizează că impunerea unui salariu minim peste nivelul productivității poate duce la creșterea șomajului și a numărului de falimente în rândul companiilor.

Explicația rezidă în faptul că firmele care nu pot acoperi costurile suplimentare cu forța de muncă vor fi nevoite să ia măsuri precum:

• Concedierea angajaților cu productivitate scăzută
• Trecerea la angajări parțiale sau la negru
• Înlocuirea angajaților cu automatizări și roboți (în cazul marilor companii)
• Transferarea costurilor suplimentare către consumatori prin majorarea prețurilor sau reducerea calității serviciilor Prin urmare, chiar dacă intenția este de a îmbunătăți nivelul de trai al lucrătorilor, efectul final ar putea fi contrar, cu pierderi de locuri de muncă și afaceri falimentare.

Provocările pentru micile afaceri

Micile afaceri sunt cele care ar putea fi cele mai afectate de introducerea unui salariu minim european peste nivelul productivității. Spre deosebire de marile companii, care pot investi în automatizări și înlocuirea forței de muncă cu tehnologie, micile firme au opțiuni limitate.

Strategiile pe care le-ar putea adopta includ:

• Încărcarea normelor de lucru pentru angajați
• Substituirea normelor întregi cu norme reduse, acoperind doar vârfurile de cerere
• Concedieri sau trecerea la angajări la negru
• Încercarea de a transfera costurile suplimentare către consumatori (prețuri mai mari, porții mai mici, calitate redusă) Aceste măsuri ar putea afecta grav competitivitatea și supraviețuirea micilor afaceri, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești.

O altă consecință potențială a introducerii salariului minim european este modificarea comportamentului angajatorilor în ceea ce privește recrutarea și perspectivele de migrație a forței de muncă.

Companiile ar putea deveni mai reticente în a angaja persoane fără calificare sau experiență, deoarece costurile asociate ar fi prea ridicate în comparație cu productivitatea acestora. Acest lucru ar putea duce la o creștere a șomajului în rândul anumitor categorii de lucrători.

În ceea ce privește migrația forței de muncă, efectele sunt greu de anticipat. Lucrătorii concediați din cauza relocării companiilor în țări cu costuri mai mici ar putea opta pentru migrația în alte state membre ale UE sau ar putea rămâne în țară, bazându-se pe ajutoare sociale.

Decizia lor va depinde de comparația dintre salariul minim din România și cel din țările de destinație, precum și de oportunitățile disponibile pe piața muncii.

O altă problemă semnalată de economiști este legată de stabilirea nivelului procentual al salariului minim raportat la salariul mediu. Deși Directiva europeană recomandă un prag de 50%, deja se discută despre un nivel de 52% în cazul României.

Această decizie politică ar putea duce la un cerc vicios, în care creșterea salariului minim va determina, la rândul ei, o creștere a salariului mediu, necesitând ajustări suplimentare ale salariului minim. Acest lucru ar putea amplifica efectele negative menționate anterior.

Introducerea salariului minim european ar putea afecta, de asemenea, atractivitatea României pentru investitorii străini, un factor esențial pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

Sectoarele în care lucrătorii sunt plătiți cu salarii apropiate de nivelul minim, precum industria prelucrătoare, agricultura sau serviciile, ar putea fi cele mai afectate de această măsură. Companiile din aceste domenii ar putea găsi alte destinații mai atractive pentru investițiile lor, evitând costurile ridicate ale forței de muncă în România.

În consecință, competitivitatea României pe anumite piețe ar putea scădea, în timp ce alte țări cu costuri mai mici ale forței de muncă ar putea deveni mai atractive pentru investitori. Acest lucru ar putea duce la o relocare a afacerilor și a locurilor de muncă în afara țării.

Pentru a evita efectele negative menționate anterior, economiștii subliniază importanța corelării nivelului salariului minim cu productivitatea și capacitatea companiilor de a susține aceste costuri.

Soluția pe termen lung constă în creșterea productivității prin investiții în capital fizic (mașini, utilaje, tehnologie) și capital uman (calificare și instruire a forței de muncă). Acest lucru ar permite companiilor să facă față costurilor mai ridicate ale forței de muncă, fără a fi nevoite să concedieze sau să falimenteze.

Pentru a atrage investițiile necesare, România trebuie să creeze un mediu de afaceri prietenos și predictibil, care să încurajeze investitorii români și străini. Acest lucru implică reforme structurale, reducerea birocrației, îmbunătățirea infrastructurii și asigurarea stabilității legislative și fiscale.

Numai prin abordarea acestor aspecte fundamentale, România va putea beneficia pe deplin de avantajele salariului minim european, fără a fi afectată de efectele negative menționate.

În contextul discuțiilor privind salariul minim european, economiștii atrag atenția asupra pericolului uniformizării excesive și al poverii birocratice suplimentare impuse de reglementările europene.

Țările din Europa Centrală și de Est, precum România, au beneficiat de un avantaj competitiv în atragerea investițiilor datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și reglementărilor mai puțin stricte. Acest lucru le-a permis să-și accelereze dezvoltarea economică și să reducă decalajul față de țările mai bogate din Uniunea Europeană.

Însă, uniformizarea excesivă a reglementărilor și introducerea de noi poveri birocratice ar putea anula acest avantaj competitiv și ar îngreuna drumul către prosperitate al țărilor din regiune. Economiștii susțin că aceste țări ar trebui să urmărească politici favorabile creșterii economice, nu iluzii pseudo-egalitariste care pot avea efecte negative pe termen lung.

În loc de a impune un salariu minim european peste nivelul productivității, economiștii sugerează abordarea unor soluții alternative pentru a asigura un trai decent pentru toți lucrătorii, fără a pune în pericol competitivitatea economică.

Investițiile în programe de formare profesională și reconversie a forței de muncă ar putea crește productivitatea lucrătorilor și, implicit, nivelul salariilor. Acest lucru ar permite companiilor să ofere salarii mai mari fără a fi nevoite să concedieze sau să falimenteze.

Autoritățile ar putea oferi stimulente fiscale companiilor care investesc în dezvoltarea capitalului uman și în creșterea productivității. Acest lucru ar încuraja angajatorii să ofere salarii mai mari și condiții de muncă îmbunătățite, fără a fi nevoie de intervenții legislative directe.

În cazul lucrătorilor cu venituri extrem de mici, soluția ar putea consta în îmbunătățirea sistemului de asistență socială și a programelor de sprijin pentru familiile defavorizate. Acest lucru ar permite asigurarea unui nivel de trai decent fără a afecta competitivitatea economică.

Dezbaterea privind introducerea salariului minim european a scos la iveală o serie de provocări și riscuri pentru economia românească și pentru competitivitatea sa pe piața unică europeană. Deși intenția de a asigura un trai decent pentru toți lucrătorii este lăudabilă, economiștii avertizează că impunerea unei astfel de măsuri fără a ține cont de nivelul productivității și de capacitatea companiilor de a susține aceste costuri ar putea avea consecințe negative grave.

Șomajul, falimentele, pierderea locurilor de muncă, relocarea investițiilor și scăderea competitivității sunt doar câteva dintre potențialele efecte menționate de experți. Prin urmare, este esențial ca decizia privind salariul minim european să fie luată cu mare atenție și să fie corelată cu politici de creștere a productivității și de atragere a investițiilor.

În același timp, economiștii subliniază importanța evitării uniformizării excesive și a birocrației suplimentare impuse de reglementările europene, care ar putea anula avantajul competitiv al țărilor din Europa Centrală și de Est și ar îngreuna drumul către prosperitate al acestora.

În final, soluțiile alternative precum programele de formare profesională, stimulentele fiscale pentru companii și îmbunătățirea sistemului de asistență socială ar putea reprezenta opțiuni mai sustenabile pentru a asigura un trai decent pentru toți lucrătorii, fără a pune în pericol competitivitatea economică.

Dezbaterea privind salariul minim european este departe de a fi încheiată, iar deciziile care vor fi luate în această privință vor avea un impact semnificativ asupra viitorului economic al României și al întregii Uniuni Europene.