Sursa poza: ExpressPress

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Mare, adesea numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Sfântă, este cea mai importantă perioadă de reflecție și pregătire spirituală. Acest interval începe cu Sâmbăta lui Lazăr și se încheie cu Sâmbăta Mare, culminând cu marea sărbătoare a Învierii Domnului. În acest timp, credincioșii se angajează într-un post aspru și diverse activități de pregătire spirituală și fizică, păstrând tradițiile adânc înrădăcinate în cultura ortodoxă.

Curățenia sufletului și a casei

Săptămâna Patimilor debutează cu o zi dedicată curățeniei, Lunea Mare. Aceasta este o zi în care se evocă povestea smochinului neroditor, blestemat de Hristos, și se amintește de Iosif, simbol al dreptății. Femeile încep curățenia în case, aerisesc și pregătesc locuințele pentru zilele sfinte ce urmează.

Marțea Seacă este un moment de meditație asupra Predicii de pe Muntele Măslinilor, unde Iisus prezice distrugerea Templului și își anunță patimile. Este un îndemn adresat credincioșilor să fie mereu pregătiți pentru întâlnirea cu Divinitatea.

Miercurea Mare aduce aminte de trădarea lui Iuda și de devotamentul Mariei, care ajunge la picioarele Mântuitorului cu lacrimi și mir. Aceste momente simbolizează nevoia de pocăință și smerenie în fața patimilor lui Hristos.

Ritualuri de post și rugăciune

Joia Mare este o zi crucială în rânduiala ortodoxă, când se citesc cele 12 Evanghelii. Slujba comemorează patru evenimente fundamentale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Iisus. De asemenea, gospodinele adoră să decoreze ouăle și să le pregătească pentru sărbătoare.

Tradiția interzice consumul de oțet și urzici în Vinerea Mare, când se rememorează răstignirea și înmormântarea Domnului. Credincioșii participă la Denia Prohodului și la procesiunea din jurul bisericii, apoi trec pe sub Sfântul Aer, gest ce simbolizează smerenia în fața sacrificiului suprem.

Pregătiri finale pentru Înviere

Sâmbăta Mare aduce liniște și introspecție. Trupul Mântuitorului se odihnește în mormânt, iar credincioșii se pregătesc pentru slujba de Înviere. La miezul nopții, Sfintele Paști sunt sărbătorite cu entuziasm, iar credincioșii aduc la biserică ouă roșii, pască și cozonaci pentru a fi binecuvântați.

În această săptămână, citirea Psaltirii este oprită din Joia Mare până la Săptămâna Rusaliilor, ca semn de respect și concentrare asupra momentelor de răstignire și înviere. Psaltirea, de altfel esențială pentru slujbele ortodoxe, este reluată odată ce aceste sărbători trec, marcând revenirea la rânduiala obișnuită.

Tradiții neobișnuite și semnificația lor

În mediul rural românesc, există numeroase tradiții care diversifică experiența Săptămânii Patimilor. Printre ele, obiceiul de a nu spăla rufe sau covoare începând cu Miercurea Mare. Se crede că spălatul în zilele de doliu aduce ghinion și instabilitate în casă. De asemenea, preparatele culinare nu ar trebui să includă oțet în Joia și Vinerea Mare, dat fiind momentul în care lui Iisus i s-a oferit oțet în loc de apă pe cruce.

Săptămâna Patimilor oferă prilejul de a ne adânci în credință și de a reflecta asupra suferinței și sacrificiului. Prin ritualuri, post și respectarea cutumelor tradiționale, credincioșii se pregătesc să întâmpine cu bucurie marea sărbătoare a Învierii Domnului. Cu fiecare gest și rugăciune, tradițiile acestor zile unesc oamenii în credință și speranță, reînnoind spiritul comunității.