Sursa poza: Ziaristi

Conform ultimelor date Eurostat publicate luni, piața muncii europene a înregistrat o dinamică descendentă. În prima parte a anului 2025, rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a ajustat la 2,2%, reflectând un declin ușor față de sfârșitul anului 2024, când se situa la 2,3%. Această schimbare reprezintă, de asemenea, o reducere semnificativă față de începutul anului precedent, când cifra era de 2,6%.

În perioada ianuarie-martie 2025, România a raportat una dintre cele mai joase rate ale locurilor de muncă vacante, situându-se la doar 0,6%. Alături de aceasta, Polonia a înregistrat un procent de 0,8%, iar Spania și Bulgaria au avut ambele o valoare de 0,9%. La polul opus, Țările de Jos și Belgia au avut cele mai ridicate rate, de 4,2% și, respectiv, 4,1%, Austria completând topul cu 3,6%.

Pentru zona euro, în ansamblu, s-a constatat o scădere a ratei la 2,5% la începutul anului 2025, coborând de la 2,6% în trimestrul anterior și semnificativ mai puțin comparativ cu 3% în aceeași perioadă a anului 2023.

Analizând evoluția comparativă, se observă că, față de primul trimestru al anului precedent, rata locurilor de muncă vacante a crescut în cinci țări membre, iar în două a stagnat, alte douăzeci înregistrând scăderi. Lituania a fost una dintre puținele țări cu un trend pozitiv, rata crescând cu 0,2 puncte procentuale. Bulgaria, Danemarca, Irlanda și Portugalia s-au alăturat acesteia cu creșteri ușoare de 0,1 pp. La polul opus, Grecia și Austria au scăzut dramatic, fiecare cu 0,9 pp, iar Germania și Suedia au urmat cu reducții de 0,8 pp.

În ceea ce privește România, scena locurilor de muncă vacante a cunoscut o diminuare față de anul trecut, înregistrând 0,6% la începutul anului 2025 comparativ cu 0,7% în aceeași perioadă a anului 2024.

În detaliu, analiza pe sectoare evidențiază o rată de 0,6% pentru industria și construcții și 0,7% în cazul serviciilor în România, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,9% și, respectiv, 2,5% pentru aceleași domenii. Această situație reflectă provocările economice și structurale pe care le întâmpină piața muncii românească, continuând să fie sub media europeană.

Această analiză subliniază nu doar variabilitatea și dinamica pieței muncii europene, ci și necesitatea unor politici eficace pentru stimularea creării de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă, atât în România, cât și în Europa, în ansamblu. Cu vremuri economice incertitudine, țările trebuie să se concentreze pe adaptabilitate și inovare pentru a revitaliza piața muncii și a satisface nevoile unei economii globale în schimbare.