Prăbușirea unei mari mase de gheață și rocă în zona Langtang Lirung, situată la granița dintre Nepal și Tibet (China), a avut loc pe 26 august, soldându-se cu moartea a peste 1.300 de persoane, în timp ce aproximativ 5.000 sunt date dispărute. Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Imperial College London, acest incident nu se poate atribui unui singur motiv, ci este rezultatul interacțiunii unor variabile naturale și climatice complexe.

Condiții climatice și geologice

Regiunea Himalaya a înregistrat o creștere a temperaturilor de aproximativ 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. Lunile iulie și august din anul 2026 au fost cele mai calde raportate, cu temperaturi care au depășit cu 5 grade media ultimilor treizeci de ani în perioada de dinaintea incidentului. Aceste condiții au slăbit structura versanților, contribuind la o perioadă mai lungă de dezghețare. De asemenea, pragul de îngheț în Himalaya a crescut cu aproape 100 de metri începând cu anii '80.

Un alt factor semnificativ a fost cutremurul cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter care a avut loc în 2015 și care ar fi putut destabiliza zona. Un bloc imens de gheață și rocă, având o suprafață de circa 200.000 de metri pătrați, s-a desprins de pe munte, căzând pe o distanță de 1.400 de metri. Impactul a generat un cutremur de mică amploare, iar viitura rezultată din această cădere a circulat cu o viteză de peste 180 km/h, conform surselor citate de The Guardian.

Impactul schimbărilor climatice la nivel global

Profesorul de științe climatice, Friederike Otto, a subliniat că acest eveniment tragic este un exemplu al modului în care comunitățile din Nepal suportă consecințele emisiilor de gaze cu efect de seră, generat de activitățile industriale din alte părți ale lumii. Fără măsuri imediate pentru reducerea emisiilor, este de așteptat ca astfel de înfruntări cu dezastre să devină din ce în ce mai frecvente.

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), anul 2025 a fost unul dintre cei mai secetoși ani pentru râuri în întreaga lume. Peste o treime dintre bazinele hidrografice au avut debite sub limitele normale, iar rezervele de apă din sol, lacuri și ghețari continuă să scadă. Această tendință îngrijorătoare amenință resursele vitale necesare pentru a susține populațiile în timpul perioadelor de secetă, iar pierderile de ghețari, constatate pentru al patrulea an consecutiv la nivel global, ar putea amplifica problema penuriei de apă pe termen lung.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Biziday. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea incidentului.

De reținut

Comunitățile din zone montane, precum cele din Himalaya, se confruntă tot mai des cu efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, care amplifică fenomenele naturale extreme. Impactul acestor evenimente, deși resimțit local, este generat de factori globali. Este esențial ca autoritățile să investească în infrastructure și sisteme de avertizare, iar fiecare dintre noi să conștientizeze că acțiunile pe care le întreprindem contribuie la schimbările climatice.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Biziday. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea incidentului.