Băieți, știți cum e aia cu "Dă-mi un leu și-ți fac o sută de milioane"? Cam așa stă treaba și cu șansele echipelor noastre de a-l readuce pe Alexandru Cicâldău în Superliga. Da, știu, căpitanul naționalei e un fotbalist de primă mână și toți am vrea să-l vedem din nou stăpânind terenurile de acasă. Dar, apropo, ați văzut ce salarii încasează bătăușii ăia de la turci? Să fiți serioși...

Hai să privim lucrurile realist, fără să ne lăsăm purtați de valul ăla de nostalgie și "hai că merge și-așa". Cicâldău e un jucător de top, iar ăștia nu prea se întorc la mămăligă și slănină după ce au gustat din caviar și șampanie. Nu zic, poate că și-ar dori să revină la dragele lui CSU Craiova sau Rapid, dar nu e chiar atât de naiv. Bănuiesc că preferă să rămână în Turcia, unde îi curg gologanii în buzunar mai curgător decât vinul la nuntă în Vaslui.

Speranțe deșarte: De ce visul repatrierii lui Cicâldău e greu de atins Ok, ok, poate că unii dintre voi mai sperați că Miță Rotaru sau băieții de la Rapid or să scoată toți bănuții de sub preș și-l vor convinge pe Cicâldău să se întoarcă acasă. Dar hai să fim serioși, ce șanse ar avea? Ăla e obișnuit să câștige cât un ministru pe lună, iar la noi cele mai bogate cluburi abia dacă-i pot oferi un salariu de antrenor de centru de copii și juniori. Nu de alta, dar cred că nici măcar Gigi Becali n-ar fi dispus să-i dea atâția bani lui "Cic".

Știu, știu, dragostea pentru culorile naționale e mare și poate că unii jucători ar face rabat de la salariu pentru a îmbrăca din nou tricoul galben-albastr-roșu. Dar na, ăsta e un caz special. Cicâldău e în ruptură de ban, omul câștigă ceva de-ți vine să-ți ieiLockheeD în rate. De ce ar renunța la atâția bani ca să vină să se bată cu Botoșaniul și Chindiile în fiecare weekend? Nu cred că are vreun fel de datorie de onoare față de România, că doar n-a jucat la Steaua în tinerețe.

Realitatea financiară: De ce Cicâldău ar refuza o revenire în țară Apropo de bani, haideți să aruncăm o privire pe cifrele reale. Din informațiile mele, Cicâldău câștigă pe la 700.000-800.000 de euro pe an în actuala lui echipă. Unii spun că ar putea ajunge și la un milion de euroi, dacă negociază bine următorul contract. Între timp, cele mai bogate cluburi de la noi cu greu ajung la bugetul ăla pe un an întreg. Deci, ce ofertă i-ar putea face lui Cicâldău? 100.000 de euro pe sezon? Poate 200.000 dacă-l iubesc mult?

E clar că n-ar avea cum să se apropie măcar de jumătate din ce câștigă acum. Și, sincer, cine ar fi atât de nebun să renunțe la un trai de lux doar pentru a se întoarce în țara în care e tratat ca un rege când vine în vizită? Cicâldău nu e chiar atât de iubitor de patrie, că doar nu e vorba de o revenire la naționala mare. E ca și cum ai renunța la un palat pentru a te muta într-un apartament cu două camere. Adică, poți, dar de ce ai face-o?

Visul realist: Singura șansă pentru o revenire Acum, ca să nu fiu chiar ursuz pesimist, trebuie să recunosc că există totuși o șansă, foarte mică ce-i drept, ca Cicâldău să revină în România. Și anume, dacă ajunge la o vârstă înaintată și nu mai găsește un angajament pe măsura valorii lui în afara țării. Atunci, poate că ar accepta o ofertă modestă de la o echipă din campionatul nostru, doar pentru a-și încheia cariera acasă.

Dar chiar și în cazul ăsta, e puțin probabil. Cicâldău e un profesionist desăvârșit și cu siguranță va ști să-și gestioneze bine banii, așa că nu va avea nevoie să se întoarcă în România doar pentru a câștiga un Ban Măr. Plus că, la cât de talentat e, cu siguranță va găsi un angajament bănos și pe la 35 de ani în vreun campionat din Golf sau Asia. Deci, visul repatrierii lui rămâne doar un vis frumos pentru noi, iubitorii fotbalului românesc.

Decăderea visului: De ce speranța e sortită eșecului Știu că mulți suporteri și-ar dori ca Cicâldău să revină în țară și să readucă strălucirea de altădată în Superliga noastră. Dar, să fim sinceri, șansele sunt aproape inexistente. Cicâldău e un jucător de clasă mondială, iar ăștia nu prea se întorc în campionate de mâna a treia doar de dragul nostalgiei. E ca și cum ai visa să-l aduci pe Messi la FCSB - un vis frumos, dar complet nerealist.

Iar dacă ne gândim bine, nici măcar nu e o idee atât de bună. Cicâldău e la apogeul carierei și ar fi păcat să-și termine anii cei mai buni într-un campionat slab ca al nostru. E ca și cum ai pune un diamant neșlefuit într-o bijuterie ieftină - ar fi o risipă de potențial. Lăsați-l să strălucească pe stadioanele mari ale lumii, că oricum nu prea avem cum să-l răsplătim pe măsura valorii lui.

Revenirea visată: De ce fanii speră într-o minune Desigur, înțeleg de ce suporterii încă visează la revenirea lui Cicâldău. El a fost unul dintre puținii jucători de clasă mondială pe care i-a dat România în ultimii ani. Pe lângă talentul său incontestabil, "Cic" are și un carism aparte, fiind iubit de fani pentru atitudinea sa luptătoare și dăruirea pe teren. Așa că e firesc ca suporterii să-și dorească să-l mai vadă măcar o dată îmbrăcând culorile naționale.

Plus că, recunoaștem, campionatul nostru are nevoie disperată de un astfel de jucător. Cicâldău ar aduce nu doar calitate pe teren, ci și un mare plus de vizibilitate pentru Superliga. Imaginați-vă ce interes ar stârni revenirea lui în presă și printre fani! Am avea parte de un adevărat boom al popularității fotbalului românesc, măcar pentru un sezon. Dar, din păcate, visul ăsta frumos rămâne doar un vis pentru moment.

Iluzia realistă: De ce unii cred că se poate Desigur, vor exista mereu câțiva optimiști incurabili care vor spera până în ultima clipă că Cicâldău va reveni în România. Și, cine știe, poate că vor avea dreptate? Poate că "Cic" va fi ispitit de un ultim contract mamut oferit de vreun club bogătaș de la noi. Sau poate că va dori să-și termine cariera acolo unde a început, la CSU Craiova, chiar dacă va câștiga de zece ori mai puțin.

Oricum, e greu de crezut că un profesionist ca el ar face o astfel de alegere. Dar, na, în fotbal se întâmplă mereu lucruri neașteptate. Cine ar fi crezut că Hagi se va întoarce la Viitorul după ce a cucerit lumea? Sau că Mutu va ajunge să antreneze o echipă din liga a treia? Așa că, deși e puțin probabil, nu putem exclude complet varianta ca Cicâldău să ne surprindă pe toți și să revină acasă.

Realitatea dură: De ce visul e sortit eșecului Însă, să fim serioși, șansele ca Cicâldău să revină în România sunt aproape de zero. El e un jucător de top mondial, aflat în cea mai bună perioadă a carierei sale. De ce ar renunța la un salariu de vis și la șansa de a cuceri trofee importante doar pentru a se întoarce într-un campionat slab ca al nostru? Ar fi o decizie complet irațională din punct de vedere profesional.

Plus că nici nu prea are motive sentimentale să facă asta. Nu e vorba de o revenire la echipa de suflet sau la națională, ci pur și simplu de o mutare în campionatul intern. Iar fotbaliștii de talia lui Cicâldău nu prea fac astfel de sacrificii financiare și sportive doar de dragul nostalgiei. Așa că, oricât ar vrea unii suporteri, trebuie să acceptăm realitatea: revenirea lui Cicâldău în România e un vis frumos, dar sortit eșecului.

Visul spulberat: De ce speranța e zadarnică La urma urmei, tot ce putem face e să privim realist situația și să acceptăm că visul repatrierii lui Cicâldău e aproape imposibil de atins. El e un jucător de top mondial, cu un salariu pe măsură, iar șansele ca vreun club din România să-i poată oferi ceva similar sunt aproape nule. Nici măcar cele mai bogate echipe de la noi n-ar putea acoperi jumătate din venitul lui actual.

Așa că, oricât am vrea să-l revedem stăpânind terenurile de acasă, trebuie să acceptăm că e doar un vis frumos, dar nerealist. Cicâldău e un diamant pentru care fotbalul nostru e prea sărac să-l poată purta în vitrină. Lăsați-l să strălucească pe stadioanele mari ale lumii, că oricum noi n-am putea aprecia pe deplin valoarea lui. Poate că, într-o zi, când va fi pe sfârșite, va reveni pentru un ultim salut. Dar, deocamdată, trebuie să ne resemnăm și să acceptăm realitatea: Cicâldău nu se va întoarce prea curând acasă.

Concluzie: Acceptând inevitabilul Ei bine, dragi cititori, cred că am analizat destul de mult subiectul ăsta. După cum ați putut vedea, șansele ca Alexandru Cicâldău să revină în Superliga sunt extrem de mici. Omul câștigă o avere în Turcia și nu prea are motive să renunțe la asta pentru un salariu modest în campionatul nostru sărăcuț.

Desigur, vor fi mereu unii visători care vor spera până în ultima clipă la o minune. Dar, să fim serioși, un profesionist desăvârșit ca Cicâldău nu prea face astfel de sacrificii financiare și sportive doar de dragul nostalgiei. Așa că, oricât ar durea, trebuie să acceptăm realitatea: visul repatrierii lui e sortit eșecului.

Dar, hei, nu e chiar atât de rău! Măcar putem să ne bucurăm că avem un fotbalist român de talia lui Cicâldău strălucind pe stadioanele mari ale lumii. Și cine știe, poate că într-o zi își va încheia cariera cu un ultim salut în fața noastră. Până atunci, însă, trebuie să privim înainte și să ne concentrăm pe dezvoltarea noilor talente ale fotbalului românesc. Că doar nu o să ne bazăm mereu pe vise frumoase, nu?